România, provocări în absorbția fondurilor europene pentru infrastructură
Necesitatea atragerii de fonduri până la sfârșitul anului 2015
România se confruntă cu o provocare semnificativă în ceea ce privește absorbția fondurilor din Programul Operațional Sectorial Transport (POS T) și Fondul de Coeziune pentru perioada 2007-2013. Vicepreședintele Asociației Inginerilor Feroviari din România (AIFR), Gigi Gavrilă, a subliniat că țara trebuie să atragă aproximativ 1,159 miliarde de euro până la finalul anului viitor. Până la sfârșitul anului 2013, plățile rambursate de Comisia Europeană au fost de peste 278 milioane euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție de doar 24% din bugetul total alocat.
Proiectele feroviare și dificultățile întâmpinate
În cadrul unei dezbateri dedicate Master Planului General de Transport, Gavrilă a menționat că suma necesară pentru reabilitarea infrastructurii pe coridoarele TEN-T este esențială. Din totalul alocat, doar o parte a fost absorbită până acum. El a evidențiat faptul că proiectele aflate în desfășurare pe tronsonul Sighișoara-Simeria sunt estimate să fie finalizate într-o proporție maximă de 50% până la termenul limitat.
„Este practic imposibil să atingem obiectivele stabilite”, a declarat specialistul. „Avem șase proiecte active și nu cred că vom reuși să le finalizăm pe toate înaintea termenului limitat.”
Fazarea proiectelor ca soluție temporară
Pentru a evita pierderile financiare prin decomitere, s-a propus fazarea anumitor proiecte nefinalizate. Aceasta ar permite continuarea finanțării prin programul următor fără penalități suplimentare.
Gavrilă a explicat: „Fazarea presupune ca o parte din lucrări să fie finanțată din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020.” Acest program are un buget estimat la aproximativ 11 miliarde euro și vizează dezvoltarea rețelei TEN-T.
Priorități în finanțare și reforme necesare
Conform declarațiilor lui Gavrilă, prioritățile financiare se concentrează asupra proiectelor care contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii feroviare naționale. De asemenea, el a subliniat importanța elaborării unui Master Plan clar care să ghideze aceste inițiative.
Recenta dezbatere organizată sub egida Club Feroviar și Asociația Industriei Feroviare din România s-a axat pe identificarea soluțiilor eficiente pentru redresarea sistemului feroviar românesc. Reprezentanții sectorului public și privat au fost invitați să colaboreze în vederea pregătirii unor documente strategice destinate autorităților competente.
Guvernul României lucrează activ la implementarea măsurilor necesare eficientizării transportului feroviar printr-un Memorandum aprobat recent care vizează optimizarea rețelei naționale existente.
Această abordare va include reducerea dimensiunii rețelei feroviare naționala către aproximativ 6.200 km sau chiar mai puțin, transferând resturile către autoritățiile locale sau operatori privați pentru gestionare eficientă.