În Italia, guvernul premierului Giorgia Meloni estimează că anul acesta deficitul va fi în mare parte în linie cu obiectivul stabilit în septembrie, 4,3% din PIB, mult peste pragul de 3% din PIB stabilit prin reglementările UE.
Concret, în timpul unei audieri în Parlament, ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a admis că aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va anunţa probabil intrarea ţării în procedura de deficit excesiv, dar acest lucru se va întâmpla şi în cazul altor state membre UE, inclusiv Franţa.
Astfel, „Este admis faptul că Comisia Europeană va recomanda Consiliului să iniţieze procedura de deficit excesiv în cazul nostru şi al altor state. Noi, Franţa şi alte 10”, a declarat Giancarlo Giorgetti.
Practic, iniţierea procedurii privind încălcarea dreptului comunitar va obliga Italia să-şi reducă deficitul structural cu minimum 0,5% din PIB pe an.
Totuşi, actualele planuri bugetare anunţate în luna septembrie şi care ar urma să fie revizuite în data de 9 aprilie sunt deja în linie cu cerinţele UE de a reduce în timp deficitul, susţine Giorgetti.
Astfel, „Nu suntem atât de proşti să purtăm negocieri fără să ştim scenariul spre care ne îndreptăm”, a afirmat ministrul Economiei.
Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au încheiat în decembrie lunile de discuţii aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ţinerea sub control a datoriei şi determinarea capacităţii blocului comunitar de a investi în sectoare cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani.
Practic, obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate şi Creştere se menţin: guvernele trebuie să menţină deficitele bugetare sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre UE obţin mai multă independenţă în modul în care îşi realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor şi principalele reforme şi investiţii pe care le implementează.
Concret, regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului şi datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, aşa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiştii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franţa.
Aşadar, noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului şi datoriei din anul 2025 până în următorii patru până la şapte ani, existând opţiunea unei perioade mai lungi dacă o ţară adoptă reforme şi investiţiile în domeniile prioritizate de UE.
Sursa: www.economica.net