În contextul competiţional, „Acest film este magnific, plin de umanitate (…) Ne-a frânt inimile”, a declarat preşedinta juriului de la Cannes, cineasta americană Greta Gerwig.
Iar Sean Baker, în discursul său de acceptare a premiului, a oferit o veritabilă pledoarie pentru lansarea filmelor în cinematografe: „Trebuie ca lumea să îşi amintească faptul că vizionarea unui film pe telefonul mobil sau acasă nu este modul în care filmele trebuie să fie vizionate”.
Astfel, „În cinematograf, oamenii împărtăşesc tristeţea, frica, râsetele”, a insistat cineastul american, în vârstă de 53 de ani, care a dedicat acest film „tuturor lucrătorilor sexuali din trecut, prezent şi viitor”.
Filmul „Anora”, care marchează un nou avânt al cinematografiei americane independente, este un thriller ce prezintă povestea tristă dar adeseori amuzantă a unei dansatoare de striptease din New York, care se căsătoreşte dintr-un capriciu cu fiul unui oligarh rus, o decizie care declanşează un val de probleme.
Mai mult, acest lungmetraj începe ca un basm, ca un fel de „Cenuşăreasa” anului 2024, care se transformă însă foarte repede într-o dramă şi care basculează apoi spre scene cu adevărat comice.
Practic, personajul Anora (Mikey Madison) lucrează ca escortă şi dansatoare într-un club în mare vogă. Într-o seară marcată de consumul excesiv de alcool, Vanya (Mark Eydelshteyn), fiul unui extrem de bogat oligarh rus, vine în acel club. Anora cunoaşte doar câteva cuvinte în limba rusă: bunica ei, imigrantă în Statele Unite, nu a învăţat niciodată engleza. Îi este încredinţat noul client. Ea reuşeşte să obţină numărul lui de telefon. Cei doi se revăd.
Anora descoperă astfel un tânăr care nu mai ştie ce să facă cu banii, o viaţă plină de petreceri şi lipsită de griji. Părinţii lui Vanya au rămas în Rusia pentru afaceri, încredinţându-i preotului de la o biserică ortodoxă din New York misiunea de a îl supraveghea pe fiul lor. Dar atunci când relaţia dintre Anora şi Vanya pare să devină serioasă, lucrurile încep să o ia razna.
Mafioţi, incursiuni în comunitatea rusofonă din Coney Island, plimbări nocturne prin New York, un aghiotant cu un fals aer de Robert De Niro: acest film cu o durată de 2 ore şi 18 minute recreează cu eficacitate atmosfera unor pelicule clasice din cinematografia americană şi descrie cealaltă faţetă a visului american.
Însă el surprinde prin faptul că păşeşte pe cărări neaşteptate şi îşi promovează eroina, Anora, care rămâne fidelă personalităţii sale şi chiar ridiculizează această lume a unor bărbaţi corupţi de puterea banilor. De la clerici, la bandiţi mărunţi şi până la cei extrem de bogaţi, toată lumea este vizată de acţiunile ei.
În contextul profesional, după filmele sale „The Florida Project” şi „Red Rocket” care au fost selectate la Cannes, regizorul Sean Baker a confirmat încă o dată pasiunea lui pentru personajele marginale, pline de umanism.
Iar, regizoarea Payal Kapadia a câştigat Marele Premiu al Juriului – al doilea trofeu ca importanţă atribuit pe Croazetă – pentru „All We Imagine as Light”, primul film indian selectat în competiţia de la Cannes în ultimii 30 de ani. Precedentul film indian din competiţie, „Swaham”, regizat de Shaji Karun, a concurat cu „Pulp Fiction” pentru trofeul Palme d’Or în 1994. Filmul „All We Imagine as Light” prezintă legăturile dintre trei femei din Mumbai de vârste şi clase sociale diferite.
De asemenea, premiul Juriului a fost atribuit în acest an filmului „Emilia Perez”, regizat de cineastul francez Jacques Audiard. Acest film este o dramă şi prezintă povestea personajului omonim, un fost narcotraficant care devine femeie. Personajul principal este jucat de Karla Sofia Gascon, care a devenit prima actriţă transgen recompensată totodată cu premiul pentru interpretare feminină la Cannes, alături de colegele ei de distribuţie, Selena Gomez şi Zoe Saldana.
Premiul pentru interpretare masculină a fost câştigat în acest an de actorul american Jesse Plemons, care interpretează trei roluri – un om de afaceri supus, un poliţist îndoliat şi un bisexual care face parte dintr-un cult religios – în filmul „Kinds of Kindness”, o satiră suprarealistă regizată de Yorgos Lanthimos.
A fost acordat şi un Premiu Special al Juriului, care a revenit cineastului iranian Mohammad Rassoulof pentru filmul „The Seed of the Sacred Fig”. Regizorul a fost prezent la Cannes după ce a reuşit să fugă în urmă cu câteva zile din Iran, unde primise o condamnare de opt ani la închisoare din partea regimului de la Teheran. Noul său film prezintă povestea unui magistrat, a soţiei sale şi a celor două fiice ale lor, într-un Iran cuprins de un val de proteste.
Iar, cineastul portughez Miguel Gomes a câştigat premiul pentru regie cu lungmetrajul „The Grand Tour”. Acest film prezintă o poveste din 1917, când Rangoon, Birmania, era un oraş aflat sub dominaţie colonială britanică. Funcţionarul public Edward îşi abandonează logodnica, Molly, în ziua în care urmau să se căsătorească. El se refugiază într-o stare de melancolie, contemplând starea lui Molly. Hotărâtă să se căsătorească, Molly începe să îl caute în mai multe ţări din Asia.
Premiul pentru scenariu i-a revenit cineastei franceze Coralie Fargeat pentru filmul „The Substance”. Filmul câştigător, un thriller feminist, spune povestea personajului Elisabeth Sparkle, o vedetă a emisiunilor TV de fitness, concediată la vârsta de 50 de ani – interpretată de Demi Moore, uimitoare pe măsură ce îmbătrâneşte artificial -, pentru care tentaţia este mare. Astfel se „naşte” avatarul ei, Sue – interpretată de Margaret Qualley, la fel de convingătoare în calitate de înger cât şi de demon -, care îi va călca pe urme şi se va confrunta cu un producător TV grosolan şi care întruchipează patriarhatul, jucat de Dennis Quaid.
Aşadar, Trofeul Camera d’Or pentru cel mai bun lungmetraj de debut a fost acordat filmului „Armand”, de Halfdan Ullman Tondel, în timp ce o menţiune specială a juriului Camera d’Or a fost acordată filmului „Mongrel”, regizat de Chiang Wei Liang şi You Qiao Yin.
La 45 de ani după ce a câştigat el însuşi trofeul Palme d’Or, regizorul american Francis Ford Coppola i-a înmânat un Palme d’Or onorific bunului său prieten şi coleg de breaslă George Lucas.
Cea de-a 77-a gală de decernare a premiilor de pe Croazetă a avut loc sâmbătă seară la Palatul Festivalurilor şi Congreselor din Cannes. Gazda ceremoniei a fost actriţa franceză Camille Cottin.
Juriul competiţiei oficiale a fost prezidat de cineasta americană Greta Gerwig.
Sursa: www.economica.net