În Georgia, un proiect de lege a devenit sursa unor mitinguri masive de la începutul săptămânii, tocmai când a depăşit o etapă legislativă majoră, primind aprobarea deputaţilor din partidul Visul Georgian, aflat la putere, în cadrul unui vot boicotat de opoziţie. Însă trebuie să urmeze alte două lecturi, un proces care ar putea dura săptămâni, mai ales că preşedinta Salome Zourabichvili, pro-europeană şi aflată în conflict cu guvernul, ar putea apoi să opune veto-ul său. Deputaţii apropiaţi de putere au însă o majoritate suficientă pentru a-l depăşi.
Din vocile criticilor, această lege este represivă şi ar putea ameninţa apropierea Georgiei de Uniunea Europeană.
Miercuri seara, aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului, blocând principala arteră a capitalei în faţa a sute de poliţişti, înainte de a mărşălui spre birourile premierului pentru a-i cere acestuia să vină în întâmpinarea lor, a notat un jurnalist AFP.
„Nu legii ruseşti!”, au scandat participanţii, în timp ce răsunau notele imnului naţional al Georgiei şi Oda bucuriei, unul dintre simbolurile Europei.
Acest proiect de lege este comparat cu legea privind „agenţii străini” folosită de Kremlin din anul 2014 pentru a persecuta vocile disidente, ONG-urile şi mass-media independente.
În afirmaţiile sale, „Este o zi tristă pentru Georgia, deoarece guvernul nostru a mai făcut un pas către Rusia şi mai departe de Europa”, a declarat protestatarul Makvala Naskidashvili.”Dar mă bucur şi să văd o astfel de unitate în rândul tinerilor”, a adăugat această femeie de 88 de ani. Aceşti tineri „sunt europeni mândri şi nu vor lăsa pe nimeni să le strice visul european”.
În ţară, astfel de mitinguri au avut loc şi în alte câteva oraşe, inclusiv la Batumi, potrivit agenţiei de presă Interpress.
Luni şi marţi au fost organizate alte proteste. Poliţia antirevoltă i-a urmărit pe unii protestatari pe străzile din jurul Parlamentului, brutalizând sau arestând o parte din protestatari.
În plus, presa georgiană a spus, de asemenea, că şi jurnaliştii au fost agresaţi de forţele de ordine.
Practic, dacă proiectul de lege este aprobat, organizaţiile care primesc peste 20% din finanţarea lor din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca „organizaţii ce urmăresc interesele unei puteri străine” şi riscă să fie amendate.
La rândul său UE, care a acordat Georgiei statutul de ţară candidată la aderare în luna decembrie, a solicitat să se renunţe la acest proiect de lege, considerând că el contravine programului de reformă pe care această ţară trebuie să îl asume pentru a progresa pe calea spre aderare.
În acest sens, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi comisarul UE pentru extindere Oliver Varhelyi au declarat că votul de miercuri este „foarte îngrijorător”.”O adoptare finală a acestei legi ar avea consecinţe negative” în ceea ce priveşte ambiţiile europene ale Georgiei, au spus aceştia, considerând că o astfel de lege „nu este aliniată” la valorile UE.
De altfel şi Washingtonul şi-a exprimat îngrijorări similare.
În apărarea sa, guvernul georgian asigură că proiectul de lege urmăreşte doar mai multă „transparenţă” în finanţarea organizaţiilor.
Premierul Irakli Kobakhidze, care a iniţiat proiectul de lege, a acuzat anumite grupuri ale societăţii civile că încearcă să implice Georgia în războiul din Ucraina şi că doresc să declanşeze o revoluţie.
Aşadar, ”Înainte, cu demnitate, spre Europa!”, a spus el, asigurând totodată că liderii occidentali critică acest text fără a aduce argumente. În pofida declaraţiilor ostile faţă de occidentali, Irakli Kobakhidze a spus că aderarea la NATO şi Uniunea Europeană va fi prioritatea lui.
Iar alegerile legislative, văzute ca un test, sunt planificate în luna octombrie.
Sursa: www.economica.net