Întotdeauna, toți antreprenorii visează la câștigarea jackpotului, însă la început ei nu ştiu că în startup-uri, succesul și eșecul merg mână în mână. Und, unii obțin rezultate incredibile și creștere, în timp ce alții pleacă cu mâinile goale. Statisticile dezvăluie că aproximativ 90% dintre startup-uri nu reușesc. Într-adevăr, acesta este un memento sobru care sugerează numeroasele provocări și obstacole care stau în cale.
Aşa învăța cei care au revendicat victoria și au pierdut totul. Cum se examineză rata de succes și rata de eșec a startup-urilor și motivele pentru care se întâmplă acest lucru pentru a descoperi informații valoroase și lecții care unori au fost lăsate în urmă.
Cum se defineşte un Startup?
În primul rând, ce este un startup? De obicei, un startup este o afacere sau o companie tânără care se află în stadiile inițiale de dezvoltare. Principalul obiectiv al unui startup este de a construi un serviciu sau un produs unic care va fi capabil să rezolve o problemă a utilizatorului și să aducă valoare.
În multe cazuri, echipele sunt mici (cu structura echipei de startup variind de la un singur fondator până la treizeci de persoane care îndeplinesc multiple roluri înainte ca personalul să se extindă). Sursele financiare pot varia de asemenea, deoarece unele sunt auto-finanțate sau bootstrap, în timp ce altele obțin împrumuturi sau trec prin mai multe etape de investiții startup pentru a obține sprijinul necesar de la capitaliști de risc sau investitori.
Care sunt trăsăturile comune ale startup-urilor?
Astfel, este sigur să spunem natura lor inovatoare. Astfel de organizații împing constant granițele spre noutate în încercarea de a schimba modul tradițional de a face lucrurile. Acestea sunt flexibile, adaptabile și dornice de a învăța.
De aceea, echipele aplică de obicei metodologia lean. Acest lucru implică efectuarea unei cercetări aprofundate a utilizatorului, a concurenței și a pieței, colectarea feedback-ului, efectuarea de teste continue și petrecerea timpului pe analizele startup pentru a studia rezultatele, a face iterații corespunzătoare și a optimiza procesele bazate pe descoperiri, nu pe presupuneri.
În acest sens, startup-urile se străduiesc să satisfacă nevoile publicului țintă și să umple un gol de piață, echipele adesea încep prin construirea unui produs minim viabil și treptat îl modelează pentru a deveni unul la scară largă. Mai mult, astfel de companii împărtășesc câteva caracteristici comune în plus: creștere rapidă, fiind gata să-și asume riscuri, având ca obiectiv maturitatea și sustenabilitatea, cu realizarea unei ieșiri fiind adesea un obiectiv final.
Cu siguranță, aceasta a fost o definiție scurtă și generalizată, deoarece accentul, obiectivele, mărimea și traseul fiecărui startup variază. Și la fel ca cei care intră în cazino, emoția stă în incertitudine, iar pentru acele persoane care sunt pregătite pentru provocare, riscul devine o parte esențială a jocului. Dar ce procent din startup-uri eșuează?
Rata de Eșec a Startup-urilor pe Industrie
În prezent, în lumea antreprenoriatului modern, unele industrii conduc avangarda inovației: Fintech, Sănătate, Inteligență Artificială, jocuri video și Educație Tehnologică sunt printre cele mai răspândite.
Dar care industrii sunt cele mai vulnerabile sau dificile pentru supraviețuire?
În lumea de afaceri, Startup-urile din industria IT sunt extrem de predispuse la eșec. Rata de succes a startup-urilor tehnologice este mai mică de 50%.
În medie, 63% din startup-urile tech nu reușesc, 25% se închid în primul an, iar doar 10% supraviețuiesc pe termen lung.
Apoi, Startup-urile fintech susținute de capital de risc eșuează în 75% din cazuri.
Mai mult decât atât, startup-urile din blockchain și criptomonede au o rată de eșec șocantă de 95% și o durată de viață foarte scurtă.
Startup-urile din comerțul electronic și retail eșuează în 53% din cazuri. O altă sferă expusă startup-urilor este construcțiile, care au de asemenea o rată de eșec de 53%.
Urmează industria manufacturieră, cu o rată de eșec a startup-urilor de 51%.
Rata de Eșec a Startup-urilor pe Etape
Influențează etapele de dezvoltare ale unui startup șansele de succes ale afacerii? Să analizăm rata de eșec a startup-urilor în funcție de etapele lor.
În plus, cercetările sugerează că rata generală de eșec a startup-urilor noi este de 90%. Deși poate părea greu de crezut, primele douăsprezece luni de funcționare nu sunt cele mai provocatoare. În general, 10% eșuează în primul an, ceea ce implică că aproximativ unul din zece companii nu reușește și renunță.
Se menționează că între vârsta de 2 și 10 ani, șansele de supraviețuire ale unui startup scad drastic:
- cele care au trecut de pragul de doi ani au o rată de eșec de 20-30%;
- 45-50% încetează să existe înainte sau în timpul celui de-al cincilea an;
- 65-70% dintre startup-uri își încetează activitatea în primul deceniu de existență;
- doar 1% din startup-uri ajung să devină un unicorn (un termen din startup care înseamnă că compania este evaluată la 1 miliard USD).
Practic, niciun startup nu ajunge la profitabilitate în primul său an, mai ales dacă este într-o fază incipientă. Această sursă sugerează că durează 3-4 ani pentru ca un startup să devină profitabil.
Cu toate acestea, doar 40% dintre startup-urile scalabile reușesc să facă bani în general (ceea ce înseamnă că doar 2 din 5 startup-uri sunt profitabile, în timp ce ⅓ ies pe zero). În ceea ce-i privește pe investitori, în medie, până la 35% nu își recuperează banii, în timp ce ¾ dintre startup-urile susținute de capital de risc își pierd banii investitorilor.
8 eșecuri răsunătoare în 2023, startup-uri care au eșaut chiar dacă au avut investiții majore
Întrarea în lumea startup-urilor este similară cu pornirea într-o expediție: călătoria este palpitantă, perspectivele de descoperire sunt fără egal, dar drumul este adesea periculos. În fiecare an, nenumărate startup-uri apar, toate luptându-se pentru un loc în sala faimei succesului. Totuși, adevărul amar este că 90% dintre startup-uri eșuează.
Însă, de fiecare dată, rămâne ceva, cu fiecare obstacol și pas greșit, există lecții care așteaptă să fie descoperite. Până acum, în acest an, s-a dovedit a fi un an provocator pentru multe startup-uri.
Aflând poveștile lor, putem descoperi lecții cruciale pentru a ghida viitoarele întreprinderi în direcția corectă.
Zume – Viitorul livrării de pizza
Încercând să revoluționeze industria pizzei, Zume a folosit camioane integrate cu tehnologie pentru a găti pizza în drum spre clienți. Viziunea lor era de a asigura că fiecare livrare este cât se poate de proaspătă. Din păcate, s-au confruntat cu probleme tehnice, demonstrând că, deși inovația este cheia, execuția este de o importanță capitală.
Lecție: Testarea eficientă și extinsă ar trebui să precede implementarea la scară largă, asigurând astfel adecvarea produsului pe piață și viabilitatea operațională.
IRL – Conectarea Prin Evenimente
IRL, o aplicație de descoperire și planificare a evenimentelor, a atins cândva statutul de unicorn, promițând o platformă socială pentru conexiuni în lumea reală. Cu toate acestea, dezvăluirea privind statistici false ale utilizatorilor a devenit punctul său slab. Și nu a fost o fabricație minoră; 95% dintre utilizatorii săi erau falși.
Lecția: Construirea încrederii este crucială în era digitală. Operațiunile transparente și reprezentarea onestă a datelor stau la baza succesului durabil. Într-o lume conectată digital, unde informațiile se pot răspândi rapid, onestitatea și integritatea sunt mai valoroase ca niciodată.
Startup-urile trebuie să se bazeze pe transparență și autenticitate pentru a câștiga și păstra încrederea utilizatorilor și a investitorilor.
Acest caz ne arată că indiferent de succesul aparent sau de creșterea rapidă, lipsa de onestitate și transparență poate duce la pierderi devastatoare și la deteriorarea reputației pe termen lung.
FUZZY – Îngrijire Comprehensivă pentru Animale de Companie
Fuzzy Pet Health, un startup de îngrijire veterinară cu sediul în San Francisco, s-a închis brusc de curând. Fuzzy oferea o gamă largă de servicii pentru proprietarii de animale de companie, de la telemedicină la livrarea de produse. Cu toate acestea, modelul lor holistic a extins resursele la maximum, subliniind necesitatea de a găsi un echilibru între ambiție și fezabilitate.
Lecția: Specializarea poate uneori să prevaleze față de farmecul de a fi bun la toate. O ofertă concentrată adesea duce la o optimizare mai bună a resurselor. Într-o piață competitivă, unde resursele sunt limitate, importanța de a te concentra pe un domeniu specific, îmbunătățind calitatea și eficiența, poate fi cheia succesului.
Acest caz ne arată că încercarea de a acoperi prea multe aspecte poate dilua calitatea serviciilor și poate suprasolicita resursele, determinând în cele din urmă insuccesul. Este esențial pentru startup-uri să evalueze cu atenție capabilitățile și resursele lor înainte de a se extinde în noi domenii de activitate.
MANDOLIN – Redefinirea Concertelor Live
Mandolin este o platformă concepută pentru transmiterea live a concertelor, oferind o soluție digitală pentru ca publicul să experimenteze divertismentul live.
Lansată în timpul pandemiei, Mandolin a devenit puntea digitală între artiști și public. Cu toate acestea, odată cu revenirea la normalitate, importanța sa digitală a scăzut.
Lecția: A te baza doar pe succesele anterioare nu este suficient. A fi agil pe piață și a te adapta proactiv la circumstanțele în evoluție este vital pentru succesul de lungă durată. Într-o lume unde schimbările sunt rapide și constante, flexibilitatea și inovația sunt esențiale. Acest caz evidențiază importanța de a anticipa și de a răspunde la schimbările din mediu și preferințele consumatorilor. Mandolin, deși a fost o soluție ideală în timpul restricțiilor pandemice, a avut dificultăți în a-și menține relevanța într-o lume post-pandemică. Pentru startup-uri, acest exemplu subliniază necesitatea de a inova constant și de a se adapta pentru a rămâne relevante într-un peisaj de afaceri în continuă schimbare.
NEW AGE MEATS – Alternativa la Carne
New Age Meats este o companie de biotehnologie care dezvoltă carne sănătoasă cultivată din celule animale, în loc de sacrificarea animalelor. Aventurându-se în carnea cultivată, acest startup aspira să ofere alternative sustenabile la carnea de porc. Cu toate acestea, investițiile premature în infrastructură le-au împiedicat parcursul.
Fondatorul și CEO-ul Brian Spears și-a asumat întreaga responsabilitate: „Ca CEO, îmi asum responsabilitatea finală pentru această închidere. Când am început acum aproximativ 5 ani, nu aveam un plan clar pentru a dezvolta și comercializa carne cultivată. Sunt recunoscător tuturor celor care au susținut echipa noastră strălucită și talentată pe măsură ce am învățat de-a lungul drumului”.
Lecția: Cercetarea pieței și investițiile etapizate sunt cruciale. Construiți o infrastructură care să se alinieze cu stadiul de pregătire al produsului și cerințele pieței. Această poveste subliniază importanța unei abordări prudente și strategice în dezvoltarea afacerilor, mai ales în domenii inovatoare și emergente precum carne cultivată. Asumarea responsabilității și învățarea din greșeli sunt esențiale pentru orice lider. Pentru startup-uri, acest exemplu evidențiază necesitatea de a echilibra inovația și creșterea cu o planificare financiară solidă și o înțelegere profundă a pieței.
TASCENT – Viitorul Biometric
Tascent, o companie de identificare biometrică multimodală, și-a închis activitatea la începutul anului 2023. Servind domenii cu securitate ridicată, Tascent a căutat să redefinească verificarea identității prin biometrie. Cu toate acestea, provocările operaționale au subliniat complexitățile legate de scalarea startup-urilor tehnologice.
Lecția: Un prototip promițător necesită o structură operațională robustă pentru a deveni un element principal pe piață. Această situație scoate în evidență faptul că inovația și tehnologia avansată, în sine, nu sunt suficiente pentru a asigura succesul pe termen lung.
Pentru ca un startup să se transforme într-o companie durabilă și influentă, este esențială nu doar dezvoltarea de produse inovatoare, ci și implementarea unei gestionări eficiente, a proceselor operaționale solide și a strategiilor de scalare adecvate.
Tascent demonstrează că, în lumea afacerilor tehnologice, abilitatea de a gestiona creșterea și de a naviga prin complexitățile operaționale este la fel de importantă ca dezvoltarea unei tehnologii de vârf.
MINDSTRONG – Pionierat în Tehnologia Sănătății Mintale
Mindstrong este o platformă digitală de sănătate axată pe tratamentul sănătății mintale. Aceasta utilizează interacțiunile cu smartphone-ul pentru a măsura și îmbunătăți bunăstarea mentală.
Analizând modul în care oamenii tastează, derulează și interacționează cu telefoanele lor, Mindstrong pretindea că poate oferi informații despre starea mentală a utilizatorilor. Cu toate acestea, în ciuda finanțării substanțiale, provocările din industrie și-au deviat traiectoria.
Lecția: Tendințele externe ale industriei pot avea un impact profund chiar și asupra întreprinderilor bine finanțate. Analiza constantă a pieței ajută la adaptarea proactivă. Această situație subliniază importanța de a fi atent la dinamica industriei și de a răspunde rapid la schimbările de mediu.
Mindstrong ilustrează că, indiferent de nivelul de inovare sau de resursele financiare, succesul unei companii poate fi afectat de factori externi și de schimbările pieței.
Pentru startup-uri, acest exemplu arată necesitatea unei abordări flexibile și a unei planificări strategice care să ia în considerare nu doar obiectivele interne, ci și evoluțiile externe ale industriei.
WYRE – Navigând prin Labirintul Cripto (Eșecuri răsunătoare în 2023)
Înființată în 2013, Wyre este o companie care oferă infrastructură pentru plăți în criptomonede. Ei au aspirat să construiască o infrastructură robustă pentru criptomonede.
Pe măsură ce spațiul cripto a fost martorul unor schimbări drastice, parcursul Wyre a subliniat nevoia de agilitate în sectoarele volatile.
Lecția: În industrii cu risc ridicat, flexibilitatea și luarea rapidă a deciziilor pot fi unelte cruciale de supraviețuire. Această experiență demonstrează că, în domenii precum criptomoneda, care sunt caracterizate de o volatilitate și incertitudine mare, capacitatea unei companii de a se adapta rapid la schimbări și de a lua decizii într-un timp scurt este esențială.
Wyre ilustrează importanța de a fi pregătit pentru schimbări neașteptate și de a avea strategii flexibile care să permită navigarea prin complicațiile și provocările unui sector în continuă evoluție. Pentru startup-uri care activează în astfel de medii, lecția este clară: supraviețuirea și succesul depind nu doar de strategia inițială, ci și de capacitatea de a se reinventa și de a răspunde rapid la dinamica pieței.
Fonduri de investiții din România
Fondurile de investiții, cunoscute și sub numele de fonduri de capital de risc sau „venture capital” (VC) în engleză, sunt forme de finanțare privată destinate investirii în companii aflate în stadii incipiente sau în faza de creștere rapidă. Aceste fonduri sunt adesea utilizate de startup-uri sau companii tinere care au un potențial mare de creștere, dar care nu pot accesa formele tradiționale de finanțare, cum ar fi împrumuturile bancare, din cauza riscurilor ridicate sau a lipsei de active tangibile.
Principalele caracteristici ale fondurilor de investiții VC sunt:
- Risc și Rentabilitate Ridicate: Investițiile VC implică un grad ridicat de risc, deoarece multe startup-uri nu reușesc. Totuși, potențialul de rentabilitate este semnificativ în cazul în care startup-ul devine de succes.
- Investiții în Echitate: Fondurile VC oferă capital în schimbul unei părți din acțiunile companiei. Aceasta înseamnă că fondul de investiții devine coproprietar al companiei și, de obicei, obține un cuvânt de spus în deciziile de management.
- Suport și Expertiză: Pe lângă finanțare, fondurile VC oferă de multe ori și suport în domenii precum strategie, planificare financiară, marketing și networking. Acest lucru este deosebit de valoros pentru antreprenorii la început de drum.
- Etape Multiple de Finanțare: Fondurile VC pot investi în diferite etape ale dezvoltării unei companii, de la finanțarea inițială (seed) și până la runde ulterioare de finanțare pentru expansiune.
- Diversificarea Investițiilor: Fondurile VC investesc de obicei într-o varietate de companii pentru a-și diversifica portofoliul și a reduce riscurile.
Fondurile de investiții VC joacă un rol esențial în ecosistemul startup-urilor, oferind nu doar capitalul necesar pentru creștere, ci și expertiza și conexiunile care pot fi cruciale pentru succesul unei noi afaceri.
România, o țară cu o creștere rapidă în domeniul tehnologic și antreprenorial, a devenit un teren fertil pentru dezvoltarea startup-urilor inovatoare. În acest peisaj dinamic, fondurile de investiții au un rol crucial, oferind capital, expertiză și sprijin pentru companiile aflate la început de drum.
Sursa: www.capital.ro