În Polonia, înlocuirea guvernatorului Băncii Naţionale este una din cele o sută de promisiuni electorale ale premierului Tusk, care a preluat puterea în decembrie după ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care guvernase opt ani la rând, a pierdut majoritatea în urma alegerilor din octombrie. De atunci, între actuala şi fosta putere, susţinută de preşedintele în funcţie Andrzej Duda, se dă o luptă politică ce are ca principale mize justiţia şi presa.
Astfel, moţiunea depusă împotriva guvernatorului Adam Glapinski cuprinde „exemple de încălcare a Constituţiei sau a legilor specifice”, a declarat presei deputatul Zbigniew Konwinski, unul dintre semnatari.
În plus, deputaţii coaliţiei aflate la putere îi mai reproşează guvernatorului Băncii Centrale, al cărui mandat expiră abia în 2028, „politizarea” acestei instituţii şi impunerea unei politici monetare în serviciul fostului guvern, acuzaţii pe care Adam Glapinski le neagă ferm.
Acesta din urmă a fost implicat şi în numeroase polemici, atât în urma deciziilor luate la conducerea Băncii Centrale, cât şi în relaţiile sale cu instituţiile din mass-media, pe care le-a acuzat că „mint 24 de ore pe zi”, iar despre directorii băncilor private străine a spus că „sunt controlaţi de capitalul străin” şi „doresc să facă rău Poloniei”.
Aşadar, o moţiune împotriva lui urmează să înceapă traseul procedural. Ea va fi transmisă preşedintelui parlamentului, care, după verificări, o va trimite comisiei parlamentare pentru responsabilitate constituţională, iar, după ce va fi votată în comisie, va fi supusă votului plenului parlamentului şi în final va ajunge la Tribunalul Statal, care este o instanţă specială ce judecă funcţionarii de rang înalt.
Odată sesizat acest tribunal, guvernatorul Băncii Centrale va fi automat suspendat din funcţie.
În declaraţii acordate presei luni, Adam Glapinski a spus că este dispus să-i ofere premierului Tusk un „armistiţiu” şi să-i „lămurească orice neînţelegere”.
Mai mult, într-un alt caz din seria celor în care deputaţii partidului Lege şi Justiţie (PiS) acuză actuala coaliţie că duce o vânătoare de vrăjitoare împotriva reprezentanţilor fostei puteri, o unitate specială a poliţiei a pătruns marţi în locuinţa ministrului justiţiei din fostul guvern care a fost în funcţie până în decembrie 2023, Zbigniew Ziobro, unde a fost efectuată o percheziţie în lipsa fostului ministru, care se află sub tratament pentru cancer şi nu era acasă.
Această percheziţie este legată de un dosar în care până în prezent au fost reţinute patru persoane pentru deturnare de fonduri. Din informaţiile anchetatorilor, sume din „Fondul pentru Justiţie”, un program destinat ajutorării victimelor criminalităţii, au fost folosite pentru alte destinaţii, inclusiv pentru activităţi electorale.
Însă, fostul ministru a susţinut anterior că este nevinovat, iar marţi un purtător de cuvânt al Parchetului a susţinut la rândul său că acest dosar nu are motivaţie politică. Zbigniew Ziobro conduce partidul naţionalist Polonia Suverană, formaţiune care a guvernat alături de partidul Lege şi Justiţie. El este artizanul reformelor judiciare în urma cărora Comisia Europeană i-a tăiat Poloniei fondurile europene pentru încălcarea statului de drept, printre criticile invocate de Bruxelles numărându-se limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.
În cele din urmă, aceste fonduri au fost deblocate după ce guvernul Tusk a transmis Bruxellesului pe 20 februarie un plan de acţiune în care, printre alte măsuri, a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, şi a promis revizuirea alcătuirii „inadecvate” a Curţii Constituţionale, instanţă în care mulţi judecători au fost numiţi în timpul guvernărilor conservatoare precedente în locul celor numiţi pe vremea precedentului guvern condus de Donald Tusk până în anul 2015.
Sursa: www.economica.net