Timothy Snyder a spus, „Sunt frustrat, aşa cum sunt sigur că sunteţi mulţi dintre dumneavoastră, deoarece Congresul SUA nu acţionează în ceea ce priveşte Ucraina”, a scris profesorul, istoricul şi ambasadorul platformei de strângere de fonduri UNITED24, adresându-se celor care îl urmăresc online.
În afirmaţiile sale, congresul SUA nu a adoptat încă pachetul de ajutor militar de 61,4 miliarde de dolari pe care Casa Albă l-a cerut de urgenţă pentru Ucraina, din cauza reticenţei unor parlamentari republicani.
În contextul financiar, Timothy Snyder a strâns aproximativ 860.000 de euro, în şase săptămâni pentru a ajuta la instalarea unui sistem de detectare de drone, în patru regiuni ucrainene, pentru ca autorităţile de la Kiev să poată proteja infrastructura energetică şi pentru cereale, de atacurile ruseşti.
Acum, Snyder încearcă să facă acelaşi lucru în alte patru regiuni în cadrul iniţiativei „Cer sigur”.
În argumentele sale, „Este greu să urmărim toate crimele comise de Rusia în acest război. Singura modalitate de a-i opri este să ajuţi Ucraina să câştige războiul”, subliniază Snyder.
Fermierii britanici donează vehicule Ucrainei
În prezent, în Ucraina, convoaiele de camionete cu plăcuţe de înmatriculare britanice au încetat de mult să mai fie o privelişte rară în Liov.
În ultima perioadă, peste 200 de vehicule au fost donate şi transportate în Ucraina de către fermieri britanici şi alţi voluntari, spune Alastair Stewart, cofondatorul iniţiativei „Pickups for Peace”.
În opinia sa, „Răspunsul a fost imens şi ne-a depăşit aşteptările după ce am lansat (iniţiativa) în luna februarie a acestui an”, a declarat Stewart pentru EFE.
Astfel, furgonetele sunt de obicei transportate în estul ţării, unde sunt folosite pentru evacuări din zonele aflate în prima linie. Unele sunt folosite de forţele de apărare aeriană din Liov pentru a forma grupuri mobile care să protejeze rezidenţii de dronele ruseşti.
În plus, Tonilyn Davis, dintr-o familie de fermieri din Somerset, sud-vestul Regatului Unit, şi-a condus vehiculul Mitsubishi L200, plin până la refuz cu diverse articole, inclusiv generatoare, în Ucraina în această toamnă.
Se gândise să-l vândă, dar s-a răzgândit când a citit despre această iniţiativă.
În opinia sa, „Va fi mult mai util în Ucraina”, a declarat ea pentru EFE, subliniind că a fost impresionată de recunoştinţa ucrainenilor.
Ospitalitate răsplătită
De asememea, împreună cu un grup de alţi voluntari polonezi, Marcin Wojcik, în vârstă de 41 de ani, a strâns articole de primă necesitate, cum ar fi alimente, produse de igienă şi îmbrăcăminte, şi le-a livrat celor aflaţi în nevoie din zonele apropiate de linia frontului, grav afectate de război, precum şi armatei.
Iar, legătura sa cu Ucraina, pe care înainte de invazie, o vizita de 6-7 ori pe an, în calitate de ghid turistic, este foarte puternică.
Astfel, „Am trăit multe lucruri minunate alături de ucraineni: ospitalitate, bunătate şi abnegaţie. Este de datoria mea să le dau ceva în schimb”, a spus el.
Mai mult, Wojcik nu a fost descurajat de faptul că a trebuit să scape de rachetele ruseşti din Herson sau că a fost zgâlţâit cu tot cu patul în care se odihnea de o rachetă Onyx în regiunea Odesa.
În precizările sale, spre deosebire de comentariile ocazionale despre „oboseala războiului” care se fac auzite în străinătate, Marcin Wojcik nu a observat o scădere a angajamentului ucrainenilor pentru apărarea patriei lor.
Aşadar, „Hotărârea lor de a continua lupta rămâne la fel de mare ca la începutul invaziei. Sunt dispuşi să-şi sacrifice viaţa, vor să trăiască în propria lor ţară şi după propriile lor reguli”, a subliniat el pentru EFE.
În plus, Wojcik subliniază că nevoile din Ucraina depăşesc cu mult capacităţile voluntarilor.
În ciuda eforturilor sale, fiecare nouă călătorie este tot mai greu de finanţat şi organizat.
El crede că guvernele şi organizaţiile internaţionale pot face mult mai mult.
Aşadar, „Ajutorul, în special cel militar, este insuficient şi transferul a ceea ce s-a promis guvernului ucrainean este, de asemenea, prea lent. Din păcate, acest lucru îl avantajează pe agresor”, se plânge el. „Ştiu că este vorba despre costuri imense. Dar vor fi aceste costuri mai mari decât preţul pe care ar trebui să-l plătim în cele din urmă pentru marşul imperial al (preşedintelui rus) Vladimir Putin? Mă îndoiesc”, conchide Wojcik.
Sursa: www.economica.net