Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata șomajului din luna martie 2025 a înregistrat o ușoară scădere, situându-se la 5,5% după ajustările sezoniere, ceea ce reprezintă un minus de 0,1 puncte procentuale față de luna anterioară. Evoluția indică o stabilizare lentă a pieței muncii în România, într-un context economic marcat de multiple provocări.
INS. A scăzut rata șomajului. Rezultatele lunii martie
„Rata şomajului în luna martie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,5%, ȋn scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna februarie 2025. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS.
Potrivit estimărilor, numărul persoanelor fără un loc de muncă, cu vârste între 15 și 74 de ani, s-a situat la aproximativ 453.100 în luna martie, în scădere față de cele 456.800 de persoane înregistrate în februarie. Cu toate acestea, cifra este ușor mai ridicată decât cea din martie anul trecut, când numărul șomerilor era de 439.100, ceea ce indică o stagnare pe termen mai lung.
Pe sexe, diferențele persistă: rata șomajului în cazul bărbaților a fost de 5,6%, în timp ce femeile au înregistrat o rată de 5,4%. Discrepanțele de gen continuă să reflecte anumite dezechilibre structurale ale pieței muncii.
În rândul adulților cu vârste cuprinse între 25 și 74 de ani, rata medie a fost de 4,3%. Dintre aceștia, 4,4% sunt bărbați și 4,2% femei. Acest segment de vârstă constituie majoritatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, reprezentând 73,2% din totalul șomerilor înregistrați în martie.
Deși cifrele generale arată o ușoară îmbunătățire, un motiv de preocupare rămâne nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Categoria de vârstă 15–24 de ani a fost afectată în mod deosebit, înregistrând o rată alarmantă de 26,3% în ultimul trimestru din 2024. Această tendință arată dificultăți persistente în absorbția tinerilor în piața muncii, în ciuda reformelor sau a măsurilor active de ocupare a forței de muncă.
Fenomenul șomajului nu este nou și are rădăcini adânci în trecutul economic recent al României
Tranziția de la economia centralizată la cea de piață a fost marcată de o serie de disfuncționalități, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Chiar și în perioadele de expansiune economică, șomajul a rămas prezent, devenind o componentă structurală a economiei.
Rata șomajului este unul dintre cei mai importanți indicatori utilizați pentru a evalua starea economică generală. Ea reflectă proporția persoanelor apte de muncă, dar care nu au un loc de muncă și îl caută activ. Nivelul acestui indicator influențează atât politicile publice, cât și măsurile de protecție socială.
”Rata şomajului în luna martie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,5%, ȋn scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna februarie 2025. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât la femei”, subliniază INS.
Determinarea ratei șomajului implică raportarea numărului total de șomeri la populația activă, exprimată procentual. Formula clasică este: Rs = (Ş / Pa) × 100, unde „Ş” reprezintă numărul de șomeri, iar „Pa” populația activă.
În practică, însă, metodele de calcul pot varia în funcție de particularitățile legislative sau de sursele de date disponibile. Diferențele apar din modul în care este definită populația de referință — poate fi fie populația activă totală, fie doar segmentul din cadrul vârstei legale de muncă. Alte variații sunt legate de conținutul indicatorilor incluși sau de metodologiile de colectare a datelor.
Conceptual, șomajul reflectă existența unui dezechilibru între cererea și oferta de muncă. Când numărul persoanelor care caută un loc de muncă depășește numărul locurilor disponibile, apare presiunea asupra bugetului public prin creșterea cheltuielilor sociale. De aceea, menținerea șomajului la un nivel redus este o prioritate pentru orice guvern.
Datele recente furnizate de INS oferă un semnal pozitiv, dar cu nuanțe. Pe de o parte, o reducere ușoară a ratei șomajului este un semn că economia se menține pe o linie stabilă. Pe de altă parte, dificultățile cu care se confruntă tinerii sau anumite categorii demografice rămân provocări serioase pentru politicile de ocupare.
