Comemorarea deportaților sași și șvabi: Klaus Iohannis onorează memoria victimelor
Slujba de la Catedrala Luterană din Sibiu
Pe 11 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a participat la o ceremonie solemnă dedicată comemorării celor 70.000 de sași și șvabi deportați din România în Uniunea Sovietică acum 70 de ani. Evenimentul a avut loc la Catedrala Luterană din Sibiu, unde președintele a subliniat impactul profund al acestei tragedii asupra comunității.
Într-o postare pe Facebook, Iohannis a rememorat evenimentele din ianuarie 1945, când autoritățile bolșevice au decis deportarea acestor oameni, inclusiv bunicii săi. „Femei, bărbați și copii au fost luați fără milă”, a scris el. Președintele a menționat că bunicii săi s-au întors acasă după câțiva ani îmbătrâniți de suferință și că nu au vorbit niciodată despre experiențele lor traumatizante.
Emoții puternice în rândul participanților
La slujbă au fost prezenți supraviețuitori ai deportării, precum și oficialități locale precum Paul Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), și primarul interimar al Sibiului, Astrid Fodor. Deși nu a făcut declarații publice după ceremonie, Iohannis s-a arătat vizibil emoționat pe parcursul slujbei.
Episcopul Reinhardt Guib a transmis un mesaj de solidaritate cu familiile victimelor tragediei recente din Paris în timpul predicii sale. „Astfel de evenimente ne amintesc cât este de important să ne unim împotriva violenței”, a afirmat el.
Reflectând asupra istoriei
Paul Porr a descris deportarea ca fiind unul dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei populației germane din România. El a subliniat că aproximativ 112.000 de persoane au fost deportate din diverse țări est-europene între care aproape 70.000 proveneau doar din România.
„Majoritatea celor deportați erau apți pentru muncă și mulți dintre ei au lucrat în condiții extrem de dure”, explicând că aproximativ 15% dintre acești oameni nu au supraviețuit ororilor lagărului.
Porr speră ca astfel de tragedii să nu se mai repete: „Este esențial să construim o comuniune între oameni și religii pentru prevenirea unor asemenea atrocități”.
Această ceremonie reiterează angajamentul societăților contemporane față de memoria victimelor trecutului și necesitatea unei coexistențe pașnice între diferitele comunități etnice.
