Isărescu: Situaţia macroeconomică, acum, este foarte bună, dar nu înseamnă că avem câmp să o stricăm

Situația economică a României este foarte bună în prezent, însă ea trebuie stimulată în continuare prin investiții și locuri de muncă, principali factori de creștere a productivității, nu prin consum, care deja crește prea rapid și riscă să producă dezechilibre, susține guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

„România este în club și situația macroeconomică, acum, este foarte bună. Dar nu înseamnă că avem câmp să o stricăm”, a precizat joi guvernatorul BNR, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

Mugur Isărescu a avertizat asupra faptului că, având în vedere măsurile de relaxare fiscală cuprinse în Codul Fiscal, luate în calcul la proiecțiile BNR, spațiul de relaxare fiscală se va închide mult mai rapid decât se anticipa.

„Trecem extrem de rapid de la deficit de cerere la exces de cerere, cee ce ne pune într-o situație dificilă. (…) Ce facem cu investițiile pentru că ele sunt un factor al creșterii productivității și al creșterii economice durabile, dacă vrem o creștere durabilă. (…) Avem minus 45% la investiții. Asta este o problemă mare care ne complică deciziile. Adică ce stimulăm în continuare…consumul final sau formarea brută de capital pentru a avea creștere economică”, a precizat șeful băncii centrale.

Astfel, Mugur Isărescu susține că politicile economice trebuie direcționate în sensul stimulării factorilor care duc la o creștere economică de durată.

„Cu alte cuvinte, stimularea cererii în plus începând cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce în prețuri inflaționiste sau în deficit de cont curent. Lucrăm cu calcule destul de precise (…) Dacă vrem să relaxăm mai mult, trebuie să mărim potențialul, creșterea economică nu vine numai din stimulent, este produsă de productivitate și de locuri de muncă. Dacă nu acționezi asupra acestor doi factori, care duc la creștere economică, și acționezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul de inflexiune și se termină câmpul de relaxare fiscală și, apăsând pe accelerație, nu mai duce la nimic, duce la consum de combustibil mai mare, consum de resurse și la dezechilibre”, a explicat Isărescu.

Șeful BNR a atras atenția asupra unor riscuri iminente care pot afecta echilibrul macroeconomic.

„Avem o accentuare a decorelării dintre evoluția salariilor și cea a productivității, și se va accentua și se va duce undeva. Se va duce fie în prețuri, fie în deficitul de cont curent, este mic acum, dar să nu ne bucurăm prea tare, sau într-un nou ciclu de îndatorare. Avem în plus factori serioși care frânează creșterea productivității muncii, de aceea avem nevoie de reforme structurale. Avem un indice al inovării cu mult sub media europeană, și încă în scădere, avem o scădere a investițiilor, și o problemă structurală enormă în ceea ce privește piața forței de muncă”, a subliniat Isărescu.

El s-a referit în mod special la faptul că piața forței de muncă nu este corelată cu sistemul de educație.

„Universitățile produc un număr mare de manageri. Să vedem pe cine vor conduce acești manageri. Vor căuta loc de muncă și își vor exprima nemulțumirea”, a mai spus guvernatorul.

Potrivit acestuia, indicatorii pieței muncii arată bine, dar și sâmburele unor tensiuni viitoare, având în vedere creșterile de salarii care sunt destul de mari, dar trebuie să fie sustenabile. Acestea sunt legate, în prezent, de evoluțiile din sectorul privat, dar urmează și creșterile din sectorul public.

„Aici zăgazul a fost ridicat și știu din experiența de premier cât de greu se poate închide zăgazul după ce a fost ridicat”, a subliniat șeful BNR.

În opinia sa, obiectivul politic de a se recupera pierderile din timpul crizei a fost atins, s-a revenit la un nivel al PIB similar celui din 2008. „Avem un PIB precum cel dinaintea crizei. Dar cel din 2008 era umflat, supraîncălzit”, a avertizat guvernatorul.

Isărescu susține că relaxarea fiscală din anii trecuți este suficientă, iar măsuri suplimentare în acest sens ar produce dezechilibre semnificative.

„În iulie 2010 am avut o creștere a cotei medii de TVA de la 17,5% la 22%, s-a redus substanțial, zic eu, la 20,6% când s-a redus cota de TVA la pâine în septembrie 2013, apoi la 16% în iunie anul acesta, când s-a extins la alimente. Este cea mai mică rată medie din ultimii 15 ani, s-a dus sub cota medie dinainte de iunie 2010, iar impactul s-a văzut și pe prețuri. Relaxarea fiscală de proporții de anul trecut și din iunie 2015 a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potențial. Această relaxare fiscală (…) face ca spațiul de relaxare să se îngusteze extrem de rapid și să dispară spre sfârșitul acestui an”, a explicat guvernatorul BNR.

El a arătat că deviația PIB este încă negativă în prezent, ceea ce înseamnă că economia mai are potențial de creștere, însă spre finele anului se va trece la exces de cerere, care va genera fie inflație, fie o creștere a deficitului de cont curent.

Referitor la inflație, guvernatorul a menționat că factorii determinanți au acționat în sensul scăderii, de la reducerea TVA la alimente, care a acționat ca un șoc în sensul scăderii prețurilor, la prețul materiilor prime. Cu toate acestea, există și factori care duc la creșterea prețurilor, care se văd în produsele nealimentare. De asemenea, factorii care pot duce la creșterea prețurilor sunt creșterea accelerată a cererii, tendința crescătoare a costurilor salariale, care este rapidă și tinde să fie foarte rapidă.

Guvernatorul BNR a atras atenția și asupra faptului că, în toamna acestui an, tendința de reducerea a dobânzilor se va inversa, fapt care presupune riscuri suplimentare.

„Probabil că în toamna acestui an, ciclul lung de dobânzi scăzute se va închide dacă FED va lua deciziile anunțate. Sunt riscuri! Sunt date care, tocmai pentru că arată foarte bine, trebuie să ne dea de gândit”, a mai spus Isărescu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata