Jeffrey Franks: De îndată ce redresarea europeană va fi solidă, România va fi bine plasată pentru a profita din plin de ea

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a acordat un interviu pentru IMF Survey Magazine, în care discută despre impactul crizei datoriei Greciei asupra economiei din România şi a sectorului său bancar, noile măsuri de austeritate anunţate de guvernul român, precum şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii.

Înainte de criză, capitalul străin a alimentat cheltuielile de consum şi a condus la un boom al investiţiilor. Criza globală a creditelor a redus finanţarea, iar leul s-a depreciat cu peste de 15 la sută în raport cu euro.

Când a lovit criza, guvernul României a apelat la comunitatea internaţională pentru asistenţă şi a primit un împrumut de 12,9 miliarde euro din partea FMI, în martie 2009, ca parte a unui pachet coordonat de sprijin financiar de 20 miliarde de euro.

De atunci, rezervele au crescut, riscul de ţară a scăzut iar ratele dobânzilor pe piaţa internă sunt în continuă scădere. Costurile împrumutului pe termen lung au scăzut de asemenea în urma programului susţinut de FMI. Dar provocările fiscale rămân şi potenţialul de creştere economică a ţării pe termen lung a fost afectat de criză, relevă Camilla Andersen, care a consemnat interviul cu Franks.

Întrebat dacă România a fost afectată de criza datoriilor din Grecia şi turbulenţele de pe pieţele financiare care au decurs de aici, Franks a apreciat că nu există efecte directe puternice acum în România, dar acest lucru sporeşte riscurile. Guvernul va trebui să fie mai vigilent privind modul în care pune în aplicare politicile viitoare, pentru a evita orice efecte generate de ceea ce se întâmplă în alte părţi din Europa.

Desigur, faptul că economia UE se redresează într-un ritm mai încet decât alte regiuni afectează România. Revenirea la creşterea economică pozitivă este întârziată şi oarecum mai slabă decât s-a anticipat iniţial. ”În consecinţă, am revizuit prognoza noastră economică în scădere de la 0,8 la sută din PIB la -0,5 la sută pentru anul 2010”, a explicat Franks, precizând însă că o creştere economică se va înregistra în 2011.

Guvernul român a anunţat noi măsuri de austeritate, printre care o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul bugetar. Întrebat dacă acest lucru a fost cu adevărat necesar, Franks a apreciat că executivul s-a aflat într-o situaţie dificilă din cauza revizuirii prognozei pentru deficitul pe 2010, fără nicio măsură care ar fi stabilit deficitul la aproximativ 9 la sută din PIB.

Astfel, se cerea o măsură drastică. Au existat o serie de posibilităţi pe care factorii de decizie politică le-ar fi putut alege, diferite combinaţii de măsuri privind veniturile şi cheltuielile, dar a fost decizia lor să se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice.

Solicitat să răspundă care a fost recomandarea FMI, Franks a precizat că Fondul a preconizat un număr de opţiuni diferite, iar cele mai multe dintre propunerile sale au fost mai echilibrate între venituri şi cheltuieli. ”Am discutat un număr de scenarii diferite, cu factorii de decizie politică în timpul misiunii FMI, care au ajuns la o concluzie.

Guvernul, preşedintele, premierul şi ministrul de finanţe sprijinit de întregul cabinet au luat decizia de a merge mai departe cu această abordare deosebită”, a ţinut să sublinieze Franks.

Întrebat dacă există măsuri în program destinate să protejeze grupurile mai vulnerabile din punct de vedere social din România, Franks a confirmat că astfel de măsuri fac parte din programul susţinut de FMI. ”Având în vedere faptul că autorităţile au dorit să se bazeze pe reducerea masivă a cheltuielilor în ajustarea bugetului, am cerut ca ele să pună în aplicare unele măsuri de protecţie pentru categoriile cele mai vulnerabile”, a precizat Franks.

În special, lucrând cu Banca Mondială, ei doresc să se asigure că, deşi se vor face reduceri în transferurile sociale de 15 la sută, aceste reduceri vor fi proporţional mai mari asupra programelor ineficiente şi prost focalizate şi nu vor exista reduceri privind pachetele cele mai bine focalizate de asistenţă socială.

Programul pe care Banca Mondială ar dori să-l protejeze, iar guvernul a fost de acord, se numeşte ”sistemul venitului minim garantat”, care oferă o bază venitului celui mai defavorizat.

Întrebat cum este expus sistemul bancar românesc la criza din Grecia, Franks consideră că acest sistem a fost afectat de recesiunea foarte acută din România, aşa cum era de aşteptat. Cu toate acestea, băncile rămân bine capitalizate şi cu foarte multe lichidităţi. Capitalizarea medie a băncilor româneşti este în prezent de 14 la sută, cu mult peste nivelul minim statutar de 8 la sută, astfel că băncile au o pernă de capital pe care se pot sprijini pentru a trece cu bine prin recesiune.

Există mai multe banci elene care operează filiale în România. Franks a insistat însă că aceste bănci sunt bine capitalizate, strâns supravegheate, iar FMI nu vede niciun efect negativ semnificativ în această etapă asupra acestor bănci.

În ceea ce priveşte perspectivele privind şomajul, şeful misiunii FMI din România crede că rata şomajului a crescut în mod semnificativ şi se ridică la aproximativ 8 la sută acum. Dar România are încă o rată a şomajului care este semnificativ sub media UE.

Astfel, deşi a existat o creştere a şomajului, România a fost relativ mai puţin afectată decât alte ţări. ”Noi credem că va exista o creştere suplimentară a numărului de şomeri în 2010, după care şomajul va începe să se schimbe în toamnă. Aceasta pentru că redresarea va avea loc numai în a doua parte a anului.

Legat de faptul dacă competitivitatea a fost restaurată, Franks a afirmat că România a suferit o depreciere semnificativă a monedei intrată în criză. Această presiune în jos asupra monedei a reflectat anumite efecte negative ale crizei, dar a avut efectul pozitiv de a face exporturile româneşti mai competitive. Linia de jos este un câştig de aproximativ 15 la sută în competitivitate, ca urmare a unei monede mai depreciate.

‘Care este cheia de a merge înainte, acum că moneda este stabilizată iar pieţele financiare din România s-au stabilizat? Guvernul trebuie să întreprindă reforme structurale pentru a face economia mai eficientă, mai flexibilă şi mai productivă, fapt ce va asigura României competitivitatea suplimentară pentru a merge înainte.

Există unele reforme în program care ar ajuta în zona de competitivitate, de exemplu, măsuri care vor face mai uşor să se investească fondurile structurale de la Uniunea Europeană.

Autorităţile au decis, de asemenea, să reactiveze programul lor de privatizare şi au în vedere măsuri de creştere a eficienţei sectorului public. Aceste politici vor ajuta pentru a face economia mai productivă, astfel că, de îndată ce redresarea europeană va fi solidă, România va fi bine plasată pentru a profita din plin de ea’, conchide Franks.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata