În afirmaţiile sale, „NATO nu are planuri de a trimite trupe în Ucraina şi NATO nu este parte în conflict, nici aliaţii NATO”, a spus Stoltenberg într-un interviu acordat agenţiei Reuters, transmite Agerpres.
În plus, el a subliniat că inclusiv în situaţia în care state membre ale NATO ar trimite trupe în Ucraina, o asemenea acţiune ar afecta alianţa în ansamblu, întrucât statele membre ale NATO sunt parte a unui pact de apărare colectivă.
Concret, întrebat dacă preşedintele Macron a făcut o greşeală când a criticat ceea ce a descris drept „ambiguitatea strategică” asupra unei posibile desfăşurări de trupe occidentale în Ucraina, Stoltenberg a declarat: „Cred că este important să ne consultăm şi să avem o abordare comună asupra acestor teme, întrucât ele sunt importante pentru noi toţi”.
La data de 26 februarie, la finalul unei conferinţe internaţionale de susţinere a Ucrainei desfăşurată la Paris, preşedintele francez Emmanuel Macron nu a exclus posibilitatea ca unele state aliate ale Kievului să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a motivat el, „trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.
Însă, în pofida polemicii declanşate şi a faptului că principalele state aliate ale Ucrainei, inclusiv SUA, s-au delimitat de ideea lui Macron, acesta a continuat să insiste pe ea, afirmând săptămâna trecută la Praga că-şi „asumă” apelul la un „salt strategic” şi a dezaprobat ceea ce a numit drept „spiritului defetist” în războiul cu Rusia.
Mai mult, la o reuniune cu liderii partidelor politice franceze desfăşurată joia trecută, Macron a afirmat că nu există „nicio limită” şi nici „linie roşie” în ceea ce priveşte sprijinul Franţei pentru Ucraina, potrivit unor participanţi la această întâlnire, cei din opoziţie considerând „iresponsabilă” această poziţie a liderului de la Elysee.
În acest sens, în interviul acordat Reuters, Stoltenberg s-a declarat în dezacord şi cu comentariile Papei Francisc, care, într-un interviu acordat radio-televiziunii elveţiene, din care sâmbătă au fost publicate deocamdată doar extrase, a cerut Kievului să accepte negocierile cu Rusia.
Astfel, „Când vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi”, a remarcat suveranul pontif. „Cred că cel mai puternic este acela care vede situaţia, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază. Iar astăzi se poate negocia cu ajutorul puterilor internaţionale. Cuvântul negociere este un cuvânt curajos” şi „a negocia nu înseamnă niciodată să te predai”, a explicat Papa Francisc.
Însă, după publicarea acestor extrase, biroul său de presă a precizat că el s-a referit la negociere, nicidecum nu a sugerat Ucrainei să se predea în faţa Rusiei, în urma confuziei provocate de folosirea în interviu a expresiei „steag alb”. Papa a folosit această expresie „pentru a indica prin ea încetarea ostilităţilor, armistiţiul cu scopul de a negocia”, a clarificat purtătorul său de cuvânt, Matteo Bruni.
Aşadar, comentând declaraţia suveranului pontif, Jens Stoltenberg a susţinut că, „dacă dorim o soluţie negociată pentru pace durabilă, calea de ajunge acolo este de a furniza ajutor militar Ucrainei”. „Ceea ce se întâmplă în jurul unei mese de negociere este strâns legat de situaţia de pe câmpul de luptă”, a afirmat el.
Întrebat dacă reacţia sa înseamnă că nu a sosit momentul pentru a vorbi despre un „steag alb”, secretarul general al NATO a răspuns: „Nu este momentul de a vorbi despre predarea ucrainenilor. Aceasta ar fi o tragedie pentru ucraineni. Va fi de asemenea periculos pentru noi toţi”.
Sursa: www.economica.net