În afirmaţiile sale, „Este un candidat foarte puternic. Are multă experienţă ca prim-ministru. Este un prieten apropiat şi un coleg”, a spus Stoltenberg despre Rutte la Washington, unde luni s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden şi marţi cu secretarul de stat Antony Blinken.
În plus, „Cu anunţul de astăzi al prim-ministrului (ungar Viktor Orban) cred că este evident că ne aflăm foarte aproape de o concluzie (…) Cred cu tărie că Alianţa va decide curând cine va fi succesorul meu”, a mai afirmat Stoltenberg la o conferinţă de presă comună cu Blinken.
Însă în ziua de marţi, noul preşedinte slovac Peter Pellegrini a anunţat că Slovacia va susţine candidatura lui Rutte, dar i-a cerut acestuia în schimb sprijin pentru asigurarea apărării antiaeriene a Slovaciei, ţară ce a rămas complet fără protecţia spaţiului său aerian după ce guvernul care a precedat actualului executiv condus de Robert Fico a donat Ucrainei singurul sistem antiaerian S-300 de care dispunea.
De altfel, subliniind că Slovacia şi-ar fi dorit un secretar general al NATO mai apropiat „geografic” de Europa Centrală şi de Est, precum preşedintele român Klaus Iohannis, care de asemenea candidează, preşedintele slovac a mai precizat că i-a cerut lui Rutte să aibă în vedere principiul geografic în ocuparea posturilor la nivelurile inferioare celui de secretar general al NATO.
După declaraţia lui Pellegrini, premierul ungar Viktor Orban a anunţat de asemenea, că nu mai are obiecţii faţă de candidatura lui Rutte, după ce acesta l-a asigurat că Ungaria nu va fi obligată să participe la activităţile Alianţei Nord-Atlantice în Ucraina, conform înţelegerii deja stabilite săptămâna trecută cu Stoltenberg, cu care Orban a convenit că fonduri ale Ungariei nu vor fi folosite pentru operaţiunile şi acţiunile NATO în Ucraina.
Premierul olandez a semnalat într-o scrisoare trimisă marţi guvernului ungar, făcută publică de Orban pe platforma X, că în calitate de secretar general al NATO va trata „toate ţările cu acelaşi nivel de înţelegere şi respect”, o referire la criticile sale anterioare faţă de situaţia statului de drept în Ungaria.
Iniţial, Viktor Orban a refuzat până în prezent să-l susţină pe Rutte, motivându-şi refuzul printr-o declaraţie a acestuia din urmă cu trei ani, când premierul olandez a spus că Ungaria trebuie să fie „pusă în genunchi” şi că această ţară ”nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, după ce Ungaria a adoptat o lege de protecţie a minorilor care interzice în şcoli materialele despre homosexualitate.
În scrisoarea transmisă acum Budapestei, Mark Rutte menţionează că a „luat act de faptul” că acele remarci ale sale despre încălcarea statului de drept în Ungaria „au provocat o anumită nemulţumire”.
Mandatul lui Stoltenberg se încheie pe 1 octombrie, după ce i-a fost prelungit succesiv în contextul războiului din Ucraina.
Iar, odată ce a primit sprijinul Slovaciei şi Ungariei, Mark Rutte mai are nevoie doar de susţinerea României pentru a obţine consensul asupra numirii sale în postul de secretar general al NATO.
Între timp, potrivit Reuters, postul olandez de ştiri NOS relatează, citând surse apropiate acestei chestiuni, că Mark Rutte va fi noul secretar general al NATO.
Sursa: www.economica.net