Una dintre cele mai încărcate spiritual zile ale Săptămânii Mari este Joia Mare, cunoscută și sub denumirile de Joia Neagră sau Joia Patimilor. Este ziua în care, potrivit credinței ortodoxe, se face pomenirea unor momente esențiale din viața lui Iisus Hristos și se oficiază una dintre cele mai solemne slujbe ale anului – Denia celor 12 Evanghelii.
Este o zi a reculegerii, în care credincioșii sunt chemați să-și amintească de smerenia Mântuitorului, exprimată prin gestul simbolic al spălării picioarelor ucenicilor.
Joia Mare: patru momente esențiale din viața Mântuitorului
Slujba specială din această zi, Denia, este dedicată comemorării a patru episoade fundamentale din Săptămâna Patimilor:
-
Spălarea picioarelor ucenicilor, un gest de profundă umilință și iubire;
-
Cina cea de Taină, momentul instituirii Euharistiei;
-
Rugăciunea din Grădina Ghetsimani, în care Iisus se roagă Tatălui înaintea arestării;
-
Începerea pătimirii, adică trădarea, prinderea și suferința care va urma pe drumul Crucii.
„Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”,
notează apostolul Pavel, făcând referire la actul trădării comis de Iuda.
Spălarea picioarelor, descrisă de Sfântul Ioan Evanghelistul, este simbolul curățării sufletești și al slujirii celorlalți prin renunțare și iubire. De asemenea, gestul precede Cina cea de Taină, unde pâinea și vinul devin simboluri ale trupului și sângelui Mântuitorului.
Citirea celor 12 Evanghelii și semnificația lumânărilor aprinse
Seara din Joia Mare este marcată de slujba în cadrul căreia se citesc cele 12 Evanghelii ale Patimilor, fragmente care reconstruiesc drumul suferinței lui Hristos. Denia este urmată de Vecernie și unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
În această zi, tradiția spune că nu se mai trag clopotele în biserici, ci doar se bate toaca. Tot în Joia Mare, în multe case se aprind 12 lumânări în timpul citirii Evangheliilor – fiecare fiind păstrată și folosită în timpul anului în momente de cumpănă sau rugăciune, pentru protecție și întărire spirituală.
Obiceiuri populare: ouă roșii, pască și cozonac
Una dintre cele mai vechi tradiții păstrate este vopsirea ouălor în roșu. Aceasta se face, conform obiceiului, în Joia Mare. Sâmbăta Mare este rezervată preparării cozonacului și a pachetelor cu pască, toate urmând să fie duse la biserică pentru a fi sfințite în noaptea de Înviere.
Pasca tradițională este preparată din făină albă, iar cojile de ouă folosite în proces nu se aruncă la gunoi. În trecut, acestea erau adunate cu grijă și aruncate într-un râu în Sâmbăta Paștelui. Se credea că, astfel, gospodinele asigură protecție pentru păsările din ogradă, ferindu-le de prădători peste vară – o credință populară menționată și de crestinortodox.ro.
Superstiții și interdicții legate de Joia Mare
Conform tradiției, în această zi nu este bine ca femeile să spele rufe, indiferent dacă folosesc mașina de spălat sau spală de mână. Se consideră că astfel se tulbură semnificația sacră a zilei și nu se respectă liniștea Săptămânii Mari.
Există, de asemenea, două alimente care sunt evitate nu doar de cei care postesc, ci și de cei care, în mod normal, nu urmează postul alimentar: oțetul și urzicile. Legenda spune că, pe cruce, Hristos a fost lovit cu urzici și stropit cu oțet, pentru a-i amplifica suferința. Iar când a cerut apă, i s-a oferit tot oțet – motiv pentru care aceste alimente sunt considerate nepotrivite în zilele care rememorează Patimile.
Joia Mare este, așadar, un moment esențial din Săptămâna Patimilor, care combină simbolismul religios profund cu tradițiile populare păstrate din generație în generație. Îndemnul la smerenie, curățire sufletească și apropiere de valorile spirituale sunt temele centrale ale acestei zile, iar obiceiurile legate de ea reușesc să unească credința cu viața de zi cu zi într-un mod unic, înrădăcinat în cultura ortodoxă.
