Istoria Județului Covasna: O călătorie prin timp
Prezența umană pe teritoriul județului Covasna este atestată din cele mai vechi epoci, cu dovezi arheologice ce datează din Neolitic (mileniul V-IV î.Hr.). Săpăturile efectuate în zona localității Ariuşd au scos la lumină o așezare semnificativă, reprezentativă pentru începuturile Culturii Cucuteni, denumită Culturii Ariuşd.
Tranziția între Neolitic și Epoca Bronzului
Descoperirile de la Zăbala, Ariuşd și Sfântu Gheorghe marchează perioada de tranziție de la Neolitic la Epoca bronzului (sec. XVIII-XVI î.Hr.). De asemenea, vestigiile specifice perioadei mijlocii a Epocii bronzului au fost identificate în localitățile Imeni și Bixad.
Epoca Fierului: Hallstatt și La Tène
Perioada Hallstatt (1200-450/330 î.Hr.) este bine reprezentată prin artefactele descoperite în așezările Ghidfalău, Reci și Cernat. În continuare, Epoca La Tène dacică (sec. V î.Hr. – I d.Hr.) reflectează avansarea societății geto-dace sub regii Burebista și Decebal. Aici s-au găsit numeroase tezaure de podoabe dacice în zone precum Covasna și Sfântu Gheorghe.
Stăpânirea Romanilor
În perioada romanizării, au fost construite fortificații menite să protejeze regiunea împotriva invaziilor externe. Printre acestea se numără castrele de la Olteni și Brețcu datând din secolele II-III d.Hr.
După retragerea romanilor între 271-275 d.Hr., comunitățile locale s-au organizat în obști agricole și păstorești care au continuat să prospere.
Puncte Arheologice Medievale
Repertoriile arheologice recente indică o diversitate demografică pentru secolele VII-XI înaintea sosirii ungurilor. Până acum au fost identificate aproximativ 20 de situri arheologice datate din această perioadă, majoritatea situate pe locurile unor vechi așezări dacice sau romane.
Dintre acestea, doar cinci sunt atribuite grupurilor migratoare care s-au stabilit temporar aici; celelalte fiind legate mai mult de continuitatea populației locale.
Atracția Ungurilor către Transilvania
Se estimează că primele grupuri maghiare au pătruns în estul Transilvaniei în secolul al XI-lea odată cu întemeierea regatului Ungariei. Secuii au fost mutați ulterior spre cursurile superioare ale Mureșului pentru consolidarea apărării regatului.
Colaborările politice dintre forțele Munteniei, Moldovei şi Transilvaniei sunt documentate istoric prin participarea secuilor alături de lideri precum Mircea cel Batrân sau Ștefan cel Mare la diverse bătălii importante.
Evoluția Economică și Social-Populațională
Începând cu secolul XVI, relațiile comerciale s-au intensificat datorită drumurilor comerciale ce legau Transilvania cu Moldova şi Țara Românească. Renașterea sentimentelor naționaliste culminând cu Revoluția din 1848 reflectează tensiunile sociale dintre nobilime şi țărănime care caracterizează acea epocă tumultuoasă.
La începutul secolului XX, atmosfera premergătoare Unirii din 1918 este marcată prin adunări populare unde cetățenii județului Covasna aleg deputați pentru Marea Adunare Naționalã de la Alba Iulia; mulți semnează actul “Hotărârea noastră”, exprimând dorința lor unificatoare față de România Mare.
În urma Dictatului de la Viena din 1940, județul Covasna intrã sub administrație horthystã până când Armata Română reîntoarce controlul asupra orașelor sale după lupte intense purtate pentru eliberarea Ardealului Nordic.
