Judeţul Dâmboviţa: Municipiul Târgovişte

Municipiul Târgoviște, reședință a județului Dâmbovița, se află în partea central-sudică a României, în Câmpia Târgoviștei și în apropiere de Subcarpații Ialomiței, pe râul Ialomița, la o altitudine de 280-292 metri.

Săpăturile arheologice efectuate în perimetrul orașului și în împrejurimile acestuia au scos la iveală vestigii materiale care datează din neoliticul târziu (inclusiv fragmente de ceramică aparținând Culturii Gumelnița), și din epoca bronzului.

Localitatea apare menționată documentar pentru prima dată în anul 1396 într-o notă de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, martor ocular al bătăliei de la Nicopole din 25 septembrie 1396, din care reiese însemnătatea și rolul Târgoviștei de capitală a Țării Românești. La sfârșitul secolului al XIV-lea, domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân a construit aici Curtea Domnească, al cărei ansamblu a fost definitivat la începutul secolului al XV-lea.

Într-un act emis în 1418 de Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân, este atestată existența orașului Târgoviște. Acesta a îndeplinit funcția de capitală a Țării Românești până în anul 1659, după care domnul Gheorghe Ghica a mutat definitiv capitala la București. Situat pe drumul comercial continental care asigura legăturile dintre Europa centrală și țările Orientului Apropiat, Târgoviștea a fost în acea perioadă cel mai important centru economic, administrativ, cultural și comercial al țării. Orașul a constituit una dintre cele mai importante piețe de desfacere a produselor negustorilor brașoveni, sibieni, genovezi, venețieni, lioveni etc.

În anul 1462 sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui, întreprinde o mare campanie împotriva Țării Românești. După câteva bătălii, în noaptea de 16/17 iunie 1462, lângă Târgoviște, are loc celebrul atac nocturn (reprezentat într-un tablou de Theodor Aman) întreprins de domnul Țării Românești Vlad Tepeș cu ostașii săi în tabăra otomană, atac ce viza chiar cortul sultanului. Atacul s-a soldat cu pierderi foarte mari pentru turci. Din păcate, victoria nu a putut fi valorificată, în cele din urmă sultanul ocupând Târgoviștea și instalându-l ca domn pe Radu cel Frumos.

În timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508) orașul Târgoviște ajunge un însemnat centru cultural al țării, prin înființarea la Mânăstirea Dealu a primei tipografii, sub conducerea călugărului Macarie, care lucrase ca tipograf în Muntenegru. Aici au apărut, în limba slavonă, primele tipărituri din Țara Românească, și anume trei cărți de cult: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Evangheliarul (1512). În anul 1517 Neagoe Basarab a adus sediul Mitropoliei Țării Românești de la Curtea de Argeș la Târgoviște (menținut aici până în 1671), întărind astfel rolul acesteia din urmă de capitală a țării.

Târgoviște a fost asediată de turci și în anul 1595, după bătălia de la Călugăreni dintre oastea lui Mihai Viteazul și oastea otomană condusă de Sinan Pașa.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea și în prima jumătate a secolului al XVII-lea Târgoviște cunoaște o intensă dezvoltare urbană, comercială și meșteșugărească, căpătând aspectul unui oraș mare. ”Oraș mare și plin de clădiri mândre…” îl descrie în perioada de maximă înflorire Paul de Alep, originar din Siria, care a călătorit în Țările Române. În secolul al XVII-lea aici au fost construite numeroase biserici și case boierești, au fost pavate străzile cu trunchiuri de lemn, au apărut noi ateliere meștesugărești și prăvălii, iar meștesugarii și negustorii s-au organizat în bresle.

Matei Basarab, domn al Țării Românești între 1632-1654, un mare sprijinitor al culturii, a întărit fortificațiile orașului, a reparat vechi biserici și a construit altele noi. În anul 1660 Gheorghe Ghica a distrus Curtea Domnească, din ordinul turcilor, iar în perioada 1668-1671 Mitropolia a fost mutată la București. În 1695, Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688-1714, a refăcut Curtea Domnească din Târgoviște, unde își petrecea o mare parte din an. În perioada fanariotă însă Targoviște și-a pierdut definitiv rolul de reședință domnească. În 1802, orașul a fost puternic afectat de un mare cutremur.

În noaptea de 26 spre 27 mai 1821, la Târgoviște a fost ucis, în urma unui complot, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, revoluție care a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. Tudor Vladimirescu a fost ucis chiar în fața Mitropoliei, în acel loc fiind ridicată o cruce de piatră.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata