Legalitatea hotărârilor judecătoreşti, supusă doar controlului judiciar

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) îi atrage atenţia ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, că legalitatea hotărârilor judecătoreşti este supusă doar controlului judiciar şi nu disciplinar, iar profesia de magistrat nu trebuie să devină o profesie de risc sau de curaj, ci o activitate de aplicare normală a legii, fără injoncţiuni şi presiuni, indiferent din partea cui ar veni ele.

„Începând cu anul 1990 până în prezent au fost pe rolul instanţelor judecătoreşti peste 10 milioane de cauze, generate de modificarea substanţială a legislaţiei şi a apariţiei unor ramuri noi de drept, soluţionate de un număr mereu în deficit de judecători supuşi specializării şi respecializării în condiţiile unei infrastructuri deficitare.

În pofida acestor dificultăţi constant remanente, conduita ministrului Justiţiei se rezumă la a critica şi destructura sistemul judiciar, prin luări de poziţie care constituie un factor negativ de percepţie publică a actului de justiţie”, se arată într-un comunicat al AMR.

AMR întreabă cum este posibil a se pune sub semnul îndoielii calitatea actului de justiţie şi a se critica activitatea magistraţilor sub diverse pretexte, mult prea generale şi de aceea necontrolabile, dar intrinsec dăunătoare, fără a se manifesta „minimala decenţă faţă de propria activitate, respectiv calitatea avizelor de legalitate date de Ministerul Justiţiei (MJ) pentru legile privind măsurile de austeritate, declarate neconstituţionale, ca de altfel şi toate măsurile legislative privind sistemul judiciar”.

În opinia AMR, poate ar fi bine ca, în realizarea benefică a atribuţiilor ministeriale, Predoiu să efectueze un prim pas – încetarea tuturor delegărilor şi detaşărilor magistraţilor la MJ, a căror reîntoarcere la instanţele şi parchetele de unde au plecat ar fi de natură să atenueze deficitul cronic de resurse umane, contribuind astfel la degrevarea celorlalţi magistraţi de judecarea/urmărirea penală a unui număr mare de dosare, cu consecinţa creşterii calităţii actului de justiţie.

Conform AMR, reducerea rezonabilă a personalului MJ de la 422 de persoane – exclusiv demnitari, posturi ale cabinetului ministrului şi a Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe, suplimentată în decembrie 2009 – la un număr corespunzător exercitării stricte a atribuţiilor ministerului, ar face dovada receptivităţii la economia de resurse materiale şi umane.

„Cum credeţi că privesc schema ministerului (în care funcţionarii publici au fost înlocuiţi cu funcţionari cu statut special al penitenciarelor, care beneficiază de venituri substanţiale aferente penitenciarelor şi al căror loc ar fi trebuit să fie în Administraţia Penitenciarilor) personalul auxiliar din instanţe confruntat cu un număr copleşitor de dosare şi cu publicul justiţiabil?

Care ar fi raţiunea pentru care ministrul justiţiei are patru secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general, patru directori generali, 16 direcţii şi corespunzător acestora şefi de servicii şi birouri şi, care ar fi responsabilitatea lor în condiţiile în care codurile civil şi penal, ca şi procedurile aferente, considerate a fi esenţa reformei sistemului judiciar au fost realizate contracost din alte fonduri (împrumuturi externe) decât cele bugetare, precum şi cu specialişti din afara MJ?”, se mai arată în comunicat.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata