Președinte Klaus Iohannis a retrimis joi Parlamentului legea care stabilește amenzi mai aspre pentru firmele care își țin angajații peste program fără să plătească orele suplimentare.
Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii vizează sancționarea contravențională, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei, în situația nerespectării dispozițiilor privind munca suplimentară „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”.
”În expunerea de motive a legii menționate, inițiatorii subliniază că modificarea este necesară pentru generarea unui efect disuasiv, de natură să determine o descurajare a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală, în condițiile în care norma în vigoare nu stabilește o corelare a cuantumului amenzilor și numărului de ore suplimentare efectuate cu numărul de salariați care au făcut ore suplimentare. Menționăm că potrivit reglementării actuale, art. 260 alin. (1) lit. i) din Codul muncii prevede: <Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: (…) i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei>”, se arată în cererea președintelui Klaus Iohannis.
El mai marată că, pentru un plus de claritate a legii, ar fi necesară circumstanțierea acestei sancțiuni, prin indicarea în mod expres a situațiilor privind munca suplimentară de natură să atragă aplicarea unei amenzi contravenționale, având în vedere faptul că scopul reglementării este acela de a înăspri regimul sancționator doar pentru situația prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 alin. (1) din Codul muncii – respectiv de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare sau, în cazuri excepționale peste 48 de ore pe săptămână – dar cu îndeplinirea condițiilor stabilite de art. 114 alin. (2) din Codul muncii.
”În acest sens, semnalăm că, potrivit dispozițiilor art. 120 – 124 din Codul muncii există și alte posibile încălcări ale regimului muncii suplimentare cum ar fi: efectuarea de ore suplimentare fără acordul salariaților; neplata orelor suplimentare sau neînregistrarea corespunzătoare a acestora; plata sporului prevăzut de lege pentru efectuarea muncii suplimentare, cu nerespectarea regimului prioritar al compensării cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice de la efectuarea muncii suplimentare; precum și orice alte situații de încălcare a regimului juridic privind munca suplimentară, ce se pot ivi în practică. Față de cele arătate, apreciem că Parlamentul ar trebui să clarifice dacă înăsprirea sancțiunii pentru încălcarea dispozițiilor privind munca suplimentară vizează doar situația urmărită de inițiatori – cea a prestării orelor suplimentare dincolo de limita legală prevăzută de art. 114 din Codul muncii – sau se referă/se aplică și altor situații ce pot reprezenta încălcări ale Codului muncii. De asemenea, tot în scopul clarității, dar și al predictibilității reglementării, apreciem că ar fi necesar ca sintagma „pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară”, din cuprinsul legii transmise la promulgare, să fie circumstanțiată la persoanele pentru care nu s-au respectat dispozițiile privind munca suplimentară, în caz contrar putându-se înțelege că amenda ar fi aplicată tuturor persoanelor care prestează muncă suplimentară într-o companie, deși dispozițiile legii se aplică numai în cazul unor angajați”, se mai menționează în cererea șefului statului.
Conform documentului, potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, în celelalte cazuri de răspundere contravențională în care încălcările sunt raportate la „fiecare persoană identificată”, amenda contravențională este limitată la o valoare cumulată de cel mult 10 ori maximul amenzii, exemple în acest sens fiind dispozițiile art. 260 alin. (1) literele e), e1), e2), e3) și o).
”Din această perspectivă, apreciem că ar fi utilă reanalizarea legii transmise la promulgare și sub aspectul stabilirii, și în acest caz, a unei valori maxime cumulate, soluție legislativă care ar fi în acord cu viziunea de ansamblu a legiuitorului în ceea ce privește regimul sancționator din cadrul Codului muncii. Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii”, mai solicită președintele Iohannis.
