Ludovic Orban cere aborgarea OUG 105/2009 şi revenirea la prevederile statutului funcţionarului public

Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a solicitat joi (21 ianuarie 2010), Guvernului Boc, abrogarea OUG 105/2009 şi numirea directorilor de deconcentrate în baza prevederilor statutului funcţionarului public.

„PNL solicită Guvernului Boc să abroge în mod expres OUG 105, cel mai penibil act normativ emis de Guvernul Boc. Este un act antieuropean, antidemocratic şi trimite România, ca de altfel şi vrăjitorii şi flacăra violetă, în perioada obscurantismului de tip feudal.

PNL solicită revenirea la textul Legii 188 privind statutul funcţionarului public, text în baza căruia România a putut să îndeplinească criteriul politic prin realizarea unui corp al funcţionarilor publici şi a unei administraţii puse la dispoziţia cetăţeanului şi nu a unei administraţii aflate la cheremul poftelor şi capriciilor diferiţilor conducători politici”, a spus Orban.

De asemenea, liberalii cer Executivului să-i repună în funcţii pe toţi directorii demişi în baza OUG 37/2009 şi a OUG 105/2009, dat fiind faptul că cele două ordonanţe au fost declarate neconstituţionale.
Prim-vicepreşedintele PNL a arătat că punerea în practică a celor două ordonanţe a generat pagube şi a solicitat miniştrilor să pună bani din buzunarul personal pentru a acoperi aceste pagube.

„S-a ajuns la situaţia penibilă ca în anumite instituţii ale statului să fie nu un director, ci trei – directorul demis abuziv în baza OUG 37/2009, care câştigat procesul, directorul coordonator numit politic de PSD, care de obicei a intrat în concediu medical, şi noul director coordonator numit de PD-L după alungarea PSD de la guvernare.

Într-o perioadă de criză în care Guvernul vorbeşte de desfiinţarea a 100.000 de locuri de muncă în adminstraţia publică, Guvernul, pentru a-şi prezerva controlul politic asupra instituţiilor publice din România, şi-a permis să plătească 3 directori din banii contribuabililor.

”Solicităm Guvernului să evalueze toate pagubele care au fost făcute de conducătorii de instituţii în baza OUG 37 prin plata unor salarii necuvenite fără niciun fel de temei legal, să facă bine fiecare ministru să pună din buzunarul lui înapoi toţi banii care au fost cheltuiţi în mod ilegal pentru plata salariilor unor persoane care au fost numite în funcţii fără niciun fel de temei legal şi constituţional”, a explicat Ludovic Orban.

Liderul PNL consideră că decizia Curţii Constituţionale referitoare la cele două ordonanţe de urgenţă demonstrează eşecul Executivului de a reveni la sistemul comisarilor sovietici şi al secretarilor de partid din perioada comunistă.
Guvernul va iniţia săptămâna viitoare un proiect de lege spre a fi aprobat de Parlament, care să răspundă observaţiilor făcute de Curtea Constituţională pe OUG 105/2009, a informat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean.

OUG 105/2009 vizează măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local.

Curtea Constituţională a României (CCR) a criticat Guvernul pentru că, prin procedeul legislativ utilizat, a determinat ca prevederile unui act normativ abrogate şi declarate neconstituţionale, respectiv OUG privind deconcentratele, să producă în continuare efecte juridice.
În motivarea deciziei din 3 decembrie, CCR arată că Executivul a permis ca Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 37/2009 privind deconcentratele, declarată neconstituţională, să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou – OUG 105/2009 – care a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispoziţiile iniţiale în materia respectivă.

CCR a constatat pe 3 decembrie că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. I pct.1-5 şi 26, art.III, art.IV, art.V, art.VIII şi anexa nr.1 din OUG 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate.
Decizia Curţii a fost luată ca urmare a soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor OUG 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, ridicată de Laurenţiu Achimescu într-o cauză aflată pe rolul Curţii de Apel Piteşti.

În motivare se precizează că la o dată ulterioară sesizării Curţii cu prezenta excepţie, actul normativ criticat a fost abrogat expres prin art.XIV alin.(1) din OUG 105/2009.
Faţă de această situaţie, Curtea arăta că printr-o altă decizie a stabilit că ”în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării”.

Judecătorii Curţii au menţionat că se impune aceeaşi soluţie, cu atât mai mult în situaţia în care textul legal criticat a fost, ulterior invocării excepţiei, abrogat expres şi preluat în integralitatea sa fără modificări de esenţă în cuprinsul actului normativ abrogator şi că o decizie contrară ar echivala cu sancţionarea autorului contestaţiei şi îngrădirea accesului liber la justiţie, independent de un act propriu de voinţă.

Văzând cuprinsul dispoziţiilor OUG 105/2009, Curtea constată că acestea preiau în integralitate şi cu modificări nesemnificative conţinutul dispoziţiilor ordonanţei în prezent abrogate.
Pe 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţională Legea pentru aprobarea OUG 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, cunoscută sub numele de ordonanţa privind deconcentratele.

În motivarea de atunci, CCR atrăgea atenţia că o astfel de situaţie ”pune în discuţie comportamentul constituţional de ordin legislativ al Executivului faţă de Parlament şi, nu în cele din urmă, faţă de Curtea Constituţională”.

De asemenea, Curtea mai arăta cu acea ocazie că prin ordonanţa criticată a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate şi statutul juridic al unor funcţionari publici de conducere din sfera acestor servicii şi că, ”prin întreg conţinutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata