Mănăstirea Căldărușani: O bijuterie istorică în inima Vlăsiei
Mănăstirea Căldărușani, situată pe o peninsulă înconjurată de lacul cu același nume, a fost descrisă de monahul Casian Cernicanul, primul istoriograf al așezământului, în anul 1870. Această mănăstire se află la marginea codrilor Vlăsiei și a servit ca un loc de apărare în vremuri tumultoase, conform informațiilor furnizate de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Ilfov.
Originea geografică și istoric
Conform tradiției locale, peninsula pe care este construit lacașul ar fi fost odinioară un ostrov separat printr-un canal adânc. Ulterior, acest canal s-a astupat, iar fâșia de pământ a căpătât forma actuala. Zona era acoperită de pădurea seculara a Vlãsiei, un refugiu pentru cei care căutau să se ascundã.
Ctitorie domnească
Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a întemeiat Mănastirea Cāldāruşani între anii 1637-1638, pe locul unui schit din lemn aflat adânc în pădure. Se spune că Matei Basarab a descoperit acest loc după ce s-a îndepartat de tabără într-un conflict cu Vasile Lupu al Moldovei. Lupta nu s-a mai desfãsurat datorită retragerii lui Lupu și astfel domnitorul român a decis să construiască o mănastire fortificată.
Numele mănastirii și arhitectura sa
Existǎ mai multe legende privind originea numelui „Caldarushani”; totuși istoricul Nicolae Iorga sugerează că acesta provine din forma terenului specific acestei regiuni. Mănãstirea poartǎ acest nume încă din primele sale zile, conform inscripției aflate la intrarea bisericii.
Ansamblul monahal include biserica principalã dedicată Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir și chiliile dispuse inițial pe trei laturi ale complexului. Biserica are dimensiuni mari şi o formǎ trilobată caracteristicǎ stilului arhitectural autohton.
Pictură interioară și colecții valoroase
Construcția impresionează prin volumetria sa impunătoare şi decorațiile artistice exterioare şi interioare care marchează evoluția arhitecturii religioase din Ţara Românească. Pridvorul bisericii adaugat in 1778 este remarcabil prin coloanele sale masive.
Mânăstirea găzduiește o bogată colecție de obiecte religioase inclusiv icoane vechi datând din perioada 1739-1799 si lucrări semnate Nicolae Grigorescu realizate între anii 1854-1855 când artistul se afla aici.
Centrulde culturii monahale
CĂldaruşani s-a dovedit un important centru cultural; aici au fost realizate manuscrise bisericești iar școala de pictură activând încă din secol XVIII atestând contribuția sa la viața spiritual-culturalã româneascã. În plus față de acestea,Biblioteca mânăstirii conține lucrări scrise în diverse limbi precum română, greacă sau latinã.
Sfântul Gheorghe – Purtător al tradiției monahale
Mânăstirea CĂldaruşani a avut printre stareți pe Sfântul Cuvios Gheorghe care este sărbătorit anual la data de 03 decembrie; el fiind canonizat recent pentru contribuțiile sale semnificative la revigorarea vieții monahale.
În urma eforturilor sale susținute atât la Mânăstirea Cernica cât si aici,Sfântului i-au fost recunoscute meritele postum prin moartea sa survenită în anul 1806.
