Mănăstirea Rohia: Un simbol al credinței și culturii în Maramureș
Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia, edificată între 1923 și 1925 în Defileul Lăpușului, a devenit un important reper al ortodoxiei maramureșene într-o perioadă dominată de religia greco-catolică. În timpul regimului comunist, acest lăcaș de cult a servit ca refugiu pentru cei care căutau să păstreze vie flacăra credinței.
Legături istorice cu personalități marcante
Destinul mănăstirii este strâns legat de actualul arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, IPS Iustinian Chira (93 de ani), precum și de scriitorul-monah Nicolae Steinhardt. Poetul Ioan Alexandru a avut intenția de a se muta la Rohia pentru a scrie, contribuind financiar la construcția unei case cunoscută sub numele de „casa poetului”, unde au locuit Steinhardt și alți monahi.
Arhimandritul Macarie Motogna, starețul Mănăstirii Rohia, subliniază importanța acestei mănăstiri ca emblemă cultural-religioasă: „Organizăm anual tabere pentru tineri în domeniul artei și colaborăm cu editura Polirom pentru publicarea operei lui Steinhardt.”
Originea mănăstirii: o poveste emoționantă
Legenda spune că preotul Nicolae Gherman (1877-1959) a construit biserica mănastirii în memoria fiicei sale Anuța. Aceasta i-a cerut în vis să ridice un lacaș la poalele Dealului Viilor din apropierea satului. Cu ajutorul comunităților locale, preotul Gherman a reușit să finalizeze construcția bisericii din cărămizi și lemn într-o perioadă economic dificil după Primul Război Mondial.
Pe 15 august 1926 s-a oficiat sfințirea bisericii într-un eveniment celebrat cu mare bucurie de ortodocși transilvani. Slujba condusă de episcopul Clujului Nicolae Ivan s-a desfățurat în fața unui numeros public estimat la peste 10.000 de persoane.
Transformări prin vremuri dificile
Între anii 1940-1944, viața monahalã s-a restrâns semnificativ datorită circumstanțelor politice dificile. Dupã război însă, activitatea religioasă s-a reluat normal până când regimul comunist a dus la o nouã scãdere drasticã a numărului călugărilor. Tânărul Iustinian Chira avea să devină stareț al mănastirii în vara anului 1944.
În această perioadã Iustinian Chira şi poetul Ioan Alexandru au dezvoltat o prietenie strânsǎ; corespondenţa lor reflectând dorinţa poetului de retragere temporară la Rohia pentru creaţie artisticǎ.
Scriitorul Nicolae Steinhardt s-a stabilit aici după ce filosoficul Constantin Noica l-a îndrumat spre acest loc sacru; el va rămâne timp de noua ani şi va contribui semnificativ prin crearea unei biblioteci impresionante ce conține peste 45.000 volume.
Revitalizarea post-comunistǎ
Dupǎ anul 1989, Mãnâstirea Rohia câştigǎ notorietate datorită poveştii lui Nicolae Steinhardt şi obştea începe organizarea anualǎa unor întâlniri comemorative dedicate acestuia.
Recent, Episcopia Ortodoxã Maramureş şi Sătmar demarează un proiect ambiţios dedicat memoriei lui Steinhardt – construirea unui centru cultural destinat activităților teologice şi culturale legate atât dе Biserică cât si dе moştenirea literară românească.
Astfel Mãnâstirea Rohia se transformӑ treptat dintr-un modest lӑcaş dе cult într-un important centru spiritual si cultural al Transilvaniei.
