Localnicii din fostul oraş minier Cavnic au început să se reprofileze pe activităţi turistice după închiderea minelor, a declarat primarul oraşului Cavnic, Vladimir Petruţ.
Astfel, o parte dintre localnici, care au activat în minerit, au decis să-şi încerce şansele în turism exploatând potenţialul zonei, alţii au început să investească sume mici de bani în pensiuni turistice, cabane şi locuri de campare în vecinătatea pârtiilor de schi, în timp ce alţii şi-au extins afacerile în domeniul schiabil, aşezând oraşul Cavnic pe harta staţiunilor de iarnă din România.
‘A existat un moment de declin economic după închiderea minelor, când peste 1.000 de oameni din oraş şi satele învecinate au rămas fără locuri de muncă. Mina din Cavnic asigura o mare parte din veniturile oraşului, o întreagă mică economie locală se învârtea, susţinea şi depindea de minerit. Zona are o tradiţie în minerit ce se pierde în timp şi e renumită pentru locurile de unde se exploatau metalele nobile, neferoasele, adică aur, argint, cupru, wolfram, zinc şi alte metale care au contribuit la formarea economiei româneşti după al Doilea Război Mondial. Primii paşi în turism au fost modeşti, apoi s-a extins şi i-a atras pe cei cu potenţial financiar care au investit etapizat. Deşi fosta mină ar fi putut transformată în muzeu, acest lucru n-a mai fost posibil, turiştii având ce vedea şi asculta despre trecutul mineritului, administraţia locală s-a concentrat pe susţinerea turismului”, a declarat, miercuri, primarul oraşului Cavnic, Vladimir Petruţ.
Autorităţile susţin că după finalizarea lucrărilor la domeniul schiabil Cavnic din Munţii Gutâi şi amenajarea a şapte pârtii de schi cu lungimi ce oscilează între 800 şi 2.200 de metri, pensiuni, moteluri şi cabane, mulţi turişti români şi străini au ales oraşul Cavnic ca destinaţie de vacanţă. Pârtiile sunt potrivite atât începătorilor, cât şi profesioniştilor. Majoritatea pârtiilor de schi au iluminat nocturn, tunuri de zăpadă, telescaune şi posibilităţi de campare, dar şi un acces convenabil din DJ 184, drum care traversează oraşul şi baza domeniului schiabil.
‘Vârful de sezon este iarna, perioada sărbătorilor de iarnă, a vacanţelor prelungite, cât şi mini-vacanţele de sfârşit de săptămână, când turiştii, chiar şi din Ungaria, dau o fuga în Cavnic pentru a se bucura de ultima zăpadă. Turiştii au parte de toate facilităţile posibile unei mici staţiuni montane aşezate la peste 1.000 de metri altitudine şi majoritatea celor care învaţă să schieze la noi revin în sezonul următor”, a spus Oana Poienar, proprietar al unui domeniu schiabil din Cavnic.
Vicepreşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea, a declarat la rândul său că oraşul Cavnic este printre puţinele localităţi din judeţ care au reuşit să repornească economia locală prin turism după închiderea activităţilor miniere.
‘Mineritul, metalurgia, prospecţiunile geologice şi o întreagă industrie ce furniza servicii pe verticală acestor profile extractiv-prelucrătoare au dispărut prin anul 2007, când statul a oprit subvenţionarea domeniului. Cavnicul e printre puţinele localităţi din judeţ care prin ambiţia şi efortul financiar al localnicilor s-a orientat spre turism. Rezultatele au început să apare după ce domeniul schiabil din Munţii Gutâi a început să funcţioneze, iar pensiunile şi motelurile au început să ofere servicii şi în extra-sezon”, a spus Gabriel Zetea.
De asemenea, CJ Maramureş are în stadiu de finalizare peste 55 km de drum judeţean (DJ 184) care traversează Cavnicul şi domeniul schiabil, investiţie în valoare de 22 milioane de euro.
Oraşul Cavnic are peste 5.000 de locuitori, iar printre obiectivele turistice se numără Biserica romano-catolică Sf. Varvara, din 1812, Stâlpul tătarilor, Logolda — ruinele primei topitorii de metale preţioase construite în secolul al XIX-lea şi Rezervaţia Naturală „Grădina Regelui” formată în anul 1742. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
