Marile companii din industria combustibililor fosili au peste 500 de reprezentanți la COP26

Se presupune că peste 100 de companii care exploatează și utilizează combustibili fosili au trimis aproximativ 500 de lobbyiști la discuțiile summitului COP26 de la Glasgow, acest număr fiind mai mare decât totalul membrilor oricărei delegații naționale prezente la Conferinţa ONU privind schimbările climatice, informează Organizația internațională pentru mediu Global Witness,  citată de CNN.

În acest sens, grupul a analizat lista provizorie a ONU cu toate persoanele care participă la COP26 până pe 12 noiembrie și a constatat că cel puțin 503 persoane care au legături profesionale cu companii care exploatează cărbunele, petrolul și gazele naturale participă la discuțiile și negocierile de la Glasgow.

De altfel, lista include persoane fie direct afiliate companiilor care utilizează combustibili fosili, inclusiv Shell, Gazprom și British Petroleum Company, dar și participanți care au calitatea de membri ai delegațiilor și grupurilor care acționează în numele industriei combustibililor fosili.

În contextul estimărilor Global Witness, industria combustibililor fosili are la COP26 reprezentanți direcți și indirecți de două ori mai mulți decât cea mai mare delegație de țară.

De asemenea, reprezentanții industriei de combustibili fosili depășesc numărul delegaților din cele opt țări cele mai afectate de schimbările climatice în ultimele două decenii: Puerto Rico, Myanmar, Haiti, Filipine, Mozambic, Bahamas, Bangladesh și Pakistan.

În opinia sa, „Prezența a sute participanți plătiți să apere interesele toxice ale companiilor poluante din industria combustibililor fosili nu va face decât să crească scepticismul activiștilor de mediu, care văd aceste discuții de la COP26 ca pe o dovadă tot mai mare a faptului că liderii mondiali nu se deranjează să acționeze pentru a soluționa criza climatică și întârzie adoptarea unor măsuri mai clare în privința combaterii schimbărilor climatice”, a declarat Murray Worthy, reprezentant al Global Witness.

Din acest punct de vedere, „Este timpul ca politicienii să arate că sunt serioși în a pune capăt influenței marilor poluatori asupra procesului de luare a deciziilor politice și în a favoriza un viitor în care vocile experților și ale activiștilor de mediu ajung în centrul atenției”, a mai spus Murray Worthy.

Canada, Rusia și Brazilia se numără printre țările din care provin mulți participanți care reprezintă industria combustibililor fosili.

Întrebat de jurnaliști de ce organizatorii evenimentului au permis participarea unui număr atât de mare de persoane care activează sau au legături cu industria combustibililor fosili, președintele COP26, Alok Sharma, a spus că „statele decid cine face parte din delegațiile lor”.

La rândul său, Patricia Espinosa, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), a spus că ONU nu a invitat și nici nu a recunoscut vreo delegație oficială a companiilor din sectorul combustibililor fosili, însă a precizat că nu există un control asupra persoanelor pe care fiecare țară le-au înregistrat ca delegați. „Este într-adevăr dreptul suveran al fiecărui guvern de a acredita fiecare reprezentant ca parte a delegațiilor sale”, a spus Espinosa.

 

„Noi nu permitem lobby-ul deschis sau promovarea deschisă a petrolului și gazelor, pentru că asta ar fi împotriva obiectivelor Acordului de la Paris și Convenţiei-cadru a Națiunilor Unite. Cu toate acestea, guvernele numesc ca reprezentanți persoanele pe care le consideră potrivite”, a mai subliniat Patricia Espinosa.

Datele despre numărul mare de lobbyiști prezenți la Galsgow vine pe fondul criticilor tot mai mari din partea grupurilor societății civile că evenimentul organizat de guvernul Marii Britanii nu este atât de inclusiv pe cât a  promis premierul britanic Boris Johnson. Președintele COP26, Alok Sharma, a subliniat necesitatea distanței sociale drept motivul pentru care unele persoane, inclusiv cele cu statut de observator, nu au putut intra ziele trecute în încăperile în care au avut loc negocieri.

Raportul realizat recent de Programul ONU pentru Mediu (UNEP), a constatat că mulți dintre cei mai mari producători de combustibili fosili din lume încă plănuiesc să intensifice producția în următorii ani și vor arde mult mai mulți combustibili fosili în 2030 decât cantitatea la care s-au angajat să reducă consumul pentru a atinge țintele climatice.

Experții climatii ai ONU au analizat planurile de acțiune climatică din 15 mari economii ale lumii și au descoperit că lumea va produce cu aproximativ 110% mai mult cărbune, petrol și gaze în 2030 decât ceea ce ar fi necesar pentru a limita încălzirea globală la pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

De altfel, potrivit raportul anual privind transparenţa climatică, care este realizat în conformitate cu Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice, emisiile de dioxid de carbon au revenit la niveluri mari, iar ponderea acestora a crescut din nou în cele mai bogate 20 de națiuni din lume în 2021. Raportul spune că emisiile de CO2 vor crește în acest an cu peste 4% în țările care fac parte din G20, după ce au scăzut cu 6% în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19.

 Lumea se confruntă cu o temperatură medie globală mai caldă cu aproximativ 1,1 grade Celsius față de perioada preindustrială, ceea ce face ca limitarea creșterilor viitoare ale temperaturii să fie extrem de dificilă.

 Obiectivele cheie ale summitului climatic din Scoția este fixarea unor măsuri concrete pentru a menține obiectivul de a nu crește temperatura medie globală peste pragul de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Însă, una din caracteristicile noului raport privind transparența climatică este faptul că politicile de mediu pentru combaterea încălzirii globale nu sunt implementate suficient de rapid încât să fie eficiente.

Combustibilii fosili afectează sănătatea publică 

Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, benzina și motorina, produce particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, care sunt încărcate cu toxine. Fiind extrem de mici, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot cauza o serie de probleme de sănătate.

  Raportul din anul 2020 al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) arată că deși situația poluării în Europa s-a îmbunătățit considerabil în ultimii 10 ani, peste 400.000 de persoane încă mor prematur din cauza poluării.

  • 8,7 milioane de decese sunt cauzate de emisiile din combustibili fosili anual, un număr mult mai mare decât se estimase de studiile anterioare.
  • Regiunile cu cel mai poluat aer din cauza combustibililor fosili includ Estul Americii de Nord, Europa și Sud-Estul Asiei. Acestea au și cea mai mare rată a mortalității din lume.
  • În multe țări est-europene situația mortalității cauzate de poluare este mult peste media Uniunii Europene.
  • Poluarea cauzează boli cronice precum astm, cancer pulmonar, boli de inimă și diabet. Multe dintre aceste afecțiuni pot cauza de asemenea simptome mai severe de COVID-19 și un risc mai mare de deces.
  • România se afla pe locul 8 la numărul de decese premature cauzate de poluarea din combustibili fosili, Bucureștiul fiind pe locul doi în topul orașelor cu cele mai mari costuri de sănătate cauzate de poluare.

Sursa: Digi24.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata