Tulburările violente din Kosovo au mers din rău în mai rău, NATO trimițând încă 700 de trupe de menținere a păcii după ce zeci de persoane au fost rănite (și trei au fost împușcați), iar SUA mustrând Pristina cu măsuri punitive.
Astăzi, la o reuniune de două zile a miniștrilor de externe NATO în capitala norvegiană a păstrat o unitate remarcabilă în cele 15 luni de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Dar astăzi și mâine la Oslo, miniștrii de externe NATO se vor confrunta frontal cu un subiect în care sunt profund divizați: cât de curând vor putea promite Ucrainei o foaie de parcurs pentru a se alătura alianței, scrie Richard Milne.
Astfel, ţările est-europene doresc Kievul în NATO cât mai repede posibil, argumentând că s-a dovedit pe câmpul de luptă ca prima linie de apărare a continentului, în timp ce multe națiuni occidentale vor să procedeze cu mai multă precauție, temându-se de represaliile rusești.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut ieri că aliații au fost împărțiți în ceea ce privește calendarul precis și instrumentele necesare pentru a introduce Ucraina în alianță. Dar el a susținut că există unitate în ceea ce privește problema mai acută a acordării de sprijin militar și economic la Kiev acum.
Depinde mult de poziția SUA și dacă tabăra pro-aderare condusă de Regatul Unit, Polonia și statele baltice este capabilă sau nu să convingă Washingtonul să se încline mai mult spre calendarul lor mai ambițios.
Oslo face parte dintr-o pregătire bine coregrafiată pentru summit-ul complet de la Vilnius din 11-12 iulie. Stoltenberg a evidențiat alte două mari probleme care vor fi discutate de cei 31 de membri și invitați Suedia: asigurarea că toate țările cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare și gestionarea ascensiunii Chinei.
Dar există o mulțime de alte probleme, inclusiv încetarea opoziției turce față de aderarea Suediei la NATO și problema cine i-ar putea succeda lui Stoltenberg în calitate de secretar general. Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei, nu a făcut niciun rău, promițând ieri că va îndeplini obiectivul de 2%, deși doar printr-un ajutor militar sporit Ucrainei.
În afară de aceasta, Stoltenberg a lansat ieri un avertisment pentru cei din UE care doresc să stimuleze aspirațiile proprii de apărare ale blocului, în eventualele cheltuială a NATO.
„Dacă ți-e teamă că SUA vor alege un președinte care nu este la fel de afectuos pentru NATO ca actualul președinte, atunci ar trebui să fii atent să nu creezi o retorică, o percepție pe care Europa o poate gestiona singură. Pentru că atunci joci în mâinile acelor forțe”, a spus Stoltenberg.
Graficul zilei: Punct scăzut
Inflația spaniolă a scăzut în mod surprinzător la 2,9%, cea mai scăzută din ultimii aproape doi ani, pe măsură ce prețurile combustibililor au scăzut. Acest lucru a stimulat speranțele economiștilor că inflația în zona euro mai largă s-ar putea reduce.
Sursa – www.ft.com
