Moscova prefera discutiile in locul acordurilor

 
Kremlinul nu se arata prea doritor de o incheiere rapida a negocierilor cu SUA in vederea unui acord asupra armelor nucleare strategice, mai ales pentru ca discutiile referitoare la aceste arme ii permit sa -si calmeze complexul de inferioritate si confera Rusiei statutul de  singura  tara capabila  sa  distruga  cea  mai mare  superputere  a  lumii, este  de  parere Aleksandr  Golt, redactor  adjunct al ziarului rus  online  Ejednevni Jurnal, semnatarul articolului publicat de ziarul moscovit de limba engleza, The Moscow Times.
 
Rusia si SUA vor incepe in curând negocierile pentru un nou acord asupra armelor nucleare strategice, destinat sa  inlocuiasca  Tratatul pentru Reducerea Armelor  Strategice, care  expira  in decembrie, in conditiile in care secretarul de stat american, Hillary Clinton, a anuntat ca semnarea unui nou tratat de reducere a armelor nucleare reprezinta o prioritate de prim rang a administratiei de la Washington.
 
Strategii politicii externe  a  Rusiei pot acum  sa  sarbatoreasca.  În urma  cu doi ani, ei formulasera o strategie care cerea reducerea relatiilor Rusia -SUA la niste discutii pe teme de strategie militara. În discursul sau de la conferinta pentru securitate de la Munchen, din 2007, presedintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, afirma ca anii 1980 au reprezentat cea mai stabila perioada din relatiile Moscovei cu Occidentul.
 
De atunci incoace, toate politicile internationale ale Rusiei au fost directionate catre o readucere a Occidentului la agenda de acum 30 de ani, centrata pe reducerea armelor nucleare. Pe atunci, atât Moscova cât si SUA credeau in mod serios ca cealalta parte era capabila sa lanseze prima o lovitura nucleara, declansând astfel un razboi care se putea sfârsi cu distrugerea intregii rase omenesti.
 
Ca dovada a paranoiei care domnea atunci, agentilor KGB care traiau la Washington li s-a ordonat sa treaca cu masina pe lânga Pentagon in fiecare seara, pentru a vedea daca in acele birouri unde Kremlinul presupunea ca urmeaza sa fie pusa la cale prima lovitura nucleara luminile ramâneau aprinse dupa orele de program.
În conditiile unor tensiuni in crestere, un razboi nuclear putea fi declansat de orice incident, precum o alarma falsa din partea sistemului de avertizare timpurie asupra unui atac inamic cu rachete. Din acest motiv, reducerea giganticului arsenal nuclear al celor doua tari a devenit o necesitate urgenta.
 
În cursul lungilor negocieri pentru reducerea armelor nucleare dintre Moscova si Washington, in anii 1980, problema respectarii de catre fiecare dintre  parti a drepturilor omului si libertatilor cetatenesti – violate pe scara larga de catre URSS – a ramas pe banca din spate. Autorul articolului crede ca Putin tocmai de acest lucru se teme si anume nu de un razboi nuclear ci de o revolutie portocalie stimulata, asa cum crede el, de catre Occident.
 
El a lucrat atât de indârjit pentru a ridica numaratoarea de focoase nucleare in fruntea agendei, in scopul de a eclipsa alte chestiuni unde Rusia este slaba. Iar Putin a reusit in aceasta munca. La douazeci de ani dupa ce START I a fost semnat, Moscova a reusit din nou sa impuna pe primul loc al agendei reducerea armelor nucleare. Trebuie spus insa ca negociatorii se afla in fata unei sarcini formidabile , chiar daca se presupune ca ambele parti au intentii bune.
 
La drept vorbind, majoritatea dificultatilor isi au originea in administratia anterioara de la Casa Alba. Washingtonul s-a luat in ultimul deceniu dupa doua premise fundamentale. Prima este aceea ca a crezut in mod serios ca liderii rusi, altfel decât predecesorii lor sovietici, erau cu capul mult prea pe umeri pentru a declansa un razboi nuclear.
 
Doi, responsabilii de la Washington considerau constrângerile economice o piedica pentru Moscova in a mentine sau moderniza arsenalul ei de arme nucleare, aflate in proces rapid de invechire, obligând-o sa le dezactiveze. Din acest motiv, acordul semnat in 2002 intre Rusia si SUA a fost in esenta un document care sincroniza reducerile unilaterale de arme nucleare ale Washingtonului cu reducerile masive de arsenal nuclear ale Moscovei.
 
Cu  toate  acestea,  administratia  americana  a  ales  sa  interpreteze  cerintele  acordului  in avantajul sau. În particular, aceasta a decis sa ia  in calcul doar focoasele nucleare „desfasurate operativ” si vehiculele de transport situate in silozuri de rachete si aflate in stare de lupta. Oficialii SUA au ales insa sa nu ia in calcul focoasele nucleare mari aflate in depozite si care pot fi desfasurate doar  in câteva luni.
 
O alta problema este aceea ca SUA intentioneaza sa inlocuiasca focoasele nucleare cu focoase conventionale atât la rachetele cu lansare de la baze terestre cât si la cele cu lansare de pe mare. Diplomatii americani subliniaza ca acele rachete nu ar trebui sa fie considerate arme strategice. În sfârsit, SUA au gasit o justificare politica pentru retragerea din Tratatul privind rachetele antibalistice (ABM) si extinderea programului sau defensiv de rachete.
 
Generalii in rezerva  Viktor  Esin si Vladimir  Dvorkin, experti rusi de  marca  in armele strategice, care s-au intâlnit recent cu colegi americani, cred ca toate aceste probleme pot fi rezolvate prin compromis. Întrebarea este aceea daca Moscova doreste sau nu un compromis sau un nou tratat.
 
Anuntul facut de presedintele Medvedev si caruia ministrul de externe Serghei Lavrov i-a dat glas cu ocazia unei conferinte asupra reducerii armamentului, desfasurata sâmbata, la Geneva, impune doua preconditii. Unu, se solicita sa fie luate in calcul atât focoasele nucleare cât si vehiculele de transport iar doi, se sugereaza sa fie interzisa desfasurarea de arme nucleare in afara teritoriului national, aceasta a doua solicitare fiind un pic misterioasa, potrivit analistului.
 
Daca aceasta este doar o reiterare a numeroaselor limitari deja incluse in START I ramâne neclar de ce Rusia accentueaza acum aceasta solicitare. Autorul presupune ca Moscova planuieste sa ia in considerare ca arme strategice nu doar traditionala triada formata din rachete cu lansare terestra, de pe submarine si de pe bombardiere strategice ci si elemente ale sistemului de aparare antirachete.
 
Moscova  propune  prin aceasta ca  SUA  sa -si anuleze  planurile  de  desfasurare  de  elemente  ale sistemului de aparare antiracheta in Europa Centrala. Însa numai o conditie singura ar putea face negocierile sa taraganeze ani de zile. Daca un acord este incheiat rapid, strategii politicii externe a Rusiei vor ramâne insa cu o problema nerezolvata si anume ce va mai ramâne de discutat cu SUA dupa ce se va semna tratatul, crede in final autorul articolului.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata