Salvarea unei biserici de lemn din Mureș: o poveste de patrimoniu cultural
Reconstituirea unui simbol istoric
Biserica de lemn din satul Iara de Mureș, construită în secolul al XVIII-lea, a fost relocată la Mura Mare, unde risca să se degradeze iremediabil. Această bijuterie arhitecturală a fost salvata și reconstruită în cadrul Muzeului de Etnografie ‘Anton Badea’ din Reghin.
Un monument uitat
Înainte de relocare, bisericuța nu figura pe lista monumentelor istorice din 1955 și nu a fost inclusă în inventariile realizate între 1962-1965. Totuși, aceasta era menționată într-un document istoric denumit „Șemantism” din anul 1760, care atesta că lacașul servea comunitatea românească formată din aproximativ 50 de familii.
Reconstrucția fidelă a bisericii
Muzeograful Simona-Loredana Bogdan a subliniat că biserica a fost reconstruită conform planului original, păstrând forma rectangulară cu absidă decroșată și elementele tradiționale precum pridvorul și naosul. Interiorul adăpostește urme ale picturii realizate în secolul al XVIII-lea de artistul Toader Popovici Zugravul.
Picturi și icoane valoroase
În interior pot fi admirate icoane pe lemn semnate de artiști locali precum Popa Gheorghe din Șerbeni și Marcu Vlașcovici. De asemenea, biserica poartă hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul și este folosit pentru slujbe religioase.
Alertele cercetătorilor privind patrimoniul cultural
Cercetătorii au tras un semnal de alarmă asupra stării precare a multor monumente istorice similare. Ioan Eugen Man este autor al lucrării ‘Biserici de lemn din județul Mureș’, care include planuri tehnice ale celor 65 astfel de construcții aflate majoritatea în patrimoniu național.
Situația actuală a bisericilor vechi
Conform studiilor efectuate, peste 60% dintre aceste lacașuri necesită intervenții urgente pentru reabilitare. În județ există mai mult decât simple monumente; multe dintre ele sunt exemple remarcabile ale tehnicii tradiționale locale.
Construcții reprezentative la muzeu
Pe lângă bisericuță, Muzeul Anton Badea găzduiește o gospodarie veche din Hodac datând tot din secolul al XVIII-lea. Aceasta ilustrează perfect stilurile arhitecturale specifice zonei prin structura sa compusă din bârne îmbinate cu măiestrie.
Detalii despre gospodaria Hodac
„Interiorurile sunt adaptate nevoilor funcționale ale locuitorilor”, explicau specialiștii despre amenajările interioare ce includ piese tradiționale precum lada de zestre sau covoarele ornamentale.”
Descoperiri Etnografice în Muzeul Satului din Reghin
O incursiune în tradițiile și meșteșugurile locale
Muzeul de Etnografie din Reghin oferă vizitatorilor o privire detaliată asupra vieții rurale, prin intermediul unor construcții tradiționale și instalații tehnice care ilustrează meșteșugurile specifice zonei. Printre exponate se numără case istorice, mori de apă și un teasc popular.
Casa din Călimănel: Un exemplu de arhitectură săsească
Una dintre atracțiile muzeului este Casa din Călimănel, o locuință construită în 1837 pe valea Mureșului superior. Aceasta a fost relocată la muzeu în 1992. Construcția are un singur nivel, cu două încăperi distincte: camera principală și bucătăria. Târnațul casei este susținut de cinci stâlpi, iar pereții sunt realizați din bârne de lemn de brad. Interiorul reflectă stilul săsesc prin mobilier pictat și textile ornamentate cu motive variate.
Casa maghiară din Gurghiu: O fereastră către trecut
Casa maghiară din Gurghiu, datând din 1895, aduce un alt aspect al diversității culturale a regiunii. Reconstruită în muzeu în 2008, această casă include patru încăperi funcționale și păstrează piese originale ce ilustrează viața cotidiană a comunităților maghiare.
Moara cu apă: Tehnologia tradițională la lucru
Un element esențial al vieții satului este moara adusă din Vătava, construită între 1850-1870. Aceasta utilizează forța apei pentru a funcționa și include toate componentele necesare procesării cerealelor.
Oloinița din Hodac: Inovație populară
În cadrul aceluiași muzeu se aflăm despre Oloinița din Hodac, o instalație tehnică popularizată între anii 1901-1925 care folosește forța apei pentru zdrobirea semințelor. Aceasta demonstrează ingeniozitatea meșteșugarilor locali prin utilizarea resurselor naturale disponibile.
Teascul de la Batoș: Tradiția vinificării
Nu lipsesc nici instalațiile destinate vinificării; Teascul de la Batoș, construit în 1863, servea la zdrobit strugurii manual printr-un sistem ingenios bazat pe șuruburi acționate manual. Acesta a fost restaurat recent pentru a păstra vie memoria acestui meșteșug tradițional.
Muzeul Satului se întinde pe aproape un hectar și reprezintă o parte integrantă a Muzeului de Etnografie Reghin, având rolul important de conservare a patrimoniului cultural local.
Muzeul ‘Anton Badea’ din Reghin: O comoară a tradițiilor locale
Muzeul ‘Anton Badea’, situat în Reghin, a fost fondat în anul 1960 și adăpostește o impresionantă colecție de peste 8.000 de exponate. Acestea provin din județele Mureș, Harghita și o parte din Cluj, oferind vizitatorilor o privire detaliată asupra vieții materiale și spirituale a comunităților rurale.
Oferte variate pentru pasionații de istorie
Colecția muzeului include unelte tradiționale, obiecte de uz casnic și piese decorative care reflectă stilul de viață al satului românesc. De asemenea, instituția prezintă monumente de arhitectură populară și instalații specifice mediului rural, evidențiind astfel bogăția culturală a regiunii.
Un loc dedicat conservării patrimoniului cultural
Muzeul ‘Anton Badea’ nu doar că păstrează aceste artefacte valoroase, dar își propune să educe publicul cu privire la importanța conservării tradițiilor locale. Prin intermediul expozițiilor sale diverse, vizitatorii pot explora evoluția meșteșugurilor și obiceiurilor din zonă.
(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: muzeureghin.ro