– Executivul român se pregătește pentru o eventuală contestare a legilor ce vizează reducerea pensiilor și salariilor la Curtea Constituțională. Motivul invocat de autorități este că actuala criză economică amenință securitatea națională a țării. Judecătorii constituționali vor lua în considerare faptul că, prin aceste reglementări, le-ar putea fi afectate și lor indemnizațiile.

Criza economică reprezintă o provocare majoră pentru siguranța națională, ceea ce impune o limitare temporară a anumitor drepturi sau libertăți. Aceasta este justificarea pe care guvernul o folosește pentru a face pachetul legislativ destinat reducerii pensiilor și salariilor mai greu de contestat în fața Curții Constituționale.

În contextul în care Fondul Monetar Internațional (FMI) a solicitat asigurări din partea guvernului că aceste legi nu vor fi anulate de instanță, avocații Puterii au găsit soluția apelării la articolul 53 din Constituție. Acesta stipulează că anumite drepturi sau libertăți pot fi restrânse pentru protejarea securității naționale, ordinii publice, sănătății sau moralei sociale, precum și pentru prevenirea efectelor unor calamități naturale sau dezastre majore.

Ni se restrâng temporar drepturile, pe motiv de „dezastru naţional”

Definiția „Dezastrului Național”

În contextul legislativ, un „dezastru național” este definit ca o situație de urgență care pune în pericol viața, sănătatea sau bunurile cetățenilor. Aceasta poate include dezastre naturale, pandemii, sau alte crize de proporții. Atunci când este declanșat un astfel de dezastru, autoritățile pot solicita măsuri suplimentare pentru a asigura siguranța publicului.

Restrângerea Drepturilor Cetățenești

Specialiștii în drept constituțional susțin că în timpul unui „dezastru național”, anumite drepturi fundamentale poate fi restrânse temporar. Aceste restricții pot include:

• Libertatea de circulație
• Libertatea de exprimare
• Accesul la informații

Deși aceste măsuri pot fi justificate în anumite condiții, sunt opinia că există un risc considerabil de abuz.

Riscurile Abuzului de Putere

Experiențele anterioare în gestionarea crizelor au arătat că uneori aceste restricții devin permanente sau sunt extinse fără o justificare clară. Un exemplu recent îl reprezintă măsurile adoptate în timpul pandemiei de COVID-19, când multe guverne au trecut de la restrângerea temporară a drepturilor la măsuri pe termen lung.

Specialiștii avertizează: „Se poate ajunge la dictatură” dacă autoritățile nu sunt supravegheate corespunzător și dacă cetățenii nu sunt proactivi în apărarea drepturilor lor.

Studiu de Caz: Exemple Internaționale

Exemplul 1: Statele Unite ale Americii

După atentatele din 11 septembrie 2001, guvernul american a adoptat Patriot Act, ce a permis restricționarea unor drepturi pentru combaterea terorismului, provocând controverse și mobilizând organizații pentru drepturile omului.

Exemplul 2: Ungaria

În contextul pandemiei, guvernul ungar a adoptat măsuri care au oferit puteri extinse premierului, diminuând astfel controlul parlamentului. Aceste măsuri au fost criticate ca fiind o tentativă de acumulare a puterii executive.

Beneficii și Sfaturi Practice

Este crucial ca cetățenii să rămână informați și să înțeleagă drepturile lor, în special în vremuri de criză. Iată câteva sfaturi practice:

• Informează-te constant despre măsurile adoptate de autorități.
• Participă la discuții și forumuri publice pentru a-ți exprima opiniile.
• Colaborează cu organizații pentru apărarea drepturilor omului.

Experiența Personală

Mulți cetățeni au fost martori la restricțiile impuse în timpul diferitelor crize. A avea o voce activă și conștientizarea situației poate face diferența între recuperarea rapidă a drepturilor și prelungirea restricțiilor.

Concluzie

Într-o societate democratică, este esențial ca drepturile cetățenilor să fie protejate, chiar și în fața crizelor. Dialogul deschis și responsabilitatea colectivă sunt fundamentale pentru a preveni abuzurile de putere și pentru a menține o societate liberă și echitabilă.

Astfel, judecătorii constituționali se află acum în fața unei dileme: poate criza economică să fie considerată un dezastru sau un eveniment cu impact grav?

Gheorghe Iancu, cadru didactic asociat la Universitatea „Titu Maiorescu”, subliniază faptul că această prevedere constituțională permite chiar interzicerea mitingurilor. Totuși, el avertizează că guvernanții trebuie să precizeze clar în legislație ce drepturi sunt restrânse: „Este esențial ca legea să conțină detalii precise despre perioada restricției și motivele acesteia; dacă se generează economii financiare prin aceste măsuri, trebuie explicat unde ajung acești bani.”

Pe de altă parte, avocatul Gheorghe Piperea atrage atenția asupra riscurilor pe care le implicăm prin invocarea acestui articol: stabilitatea democrației ar putea fi compromis. El afirmând: „Actuala administrație reînvie practici comuniste prin exproprierea cetățenilor. Drepturile la pensie și salariu sunt echivalente cu drepturile de proprietate.”