Un asteroid recent descoperit, denumit 2024 PT5, urmează să fie capturat temporar de gravitația Pământului și să orbiteze planeta noastră din 29 septembrie până în 25 noiembrie, conform astronomilor. După această perioadă, asteroidul va reveni pe orbita sa heliocentrică, în jurul Soarelui. Detaliile despre acest fenomen, precum și despre traseul în formă de potcoavă al rocii spațiale, au fost publicate în Research Notes ale Societății Americane de Astronomie.
Descoperirea asteroidului 2024 PT5
Asteroidul a fost observat pentru prima dată pe 7 august la observatorul din Africa de Sud, parte a sistemului de alertă ATLAS (Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System), finanțat de NASA. Estimările actuale indică faptul că asteroidul ar putea avea un diametru de aproximativ 11 metri (37 de picioare), însă este necesară o colectare suplimentară de date pentru a confirma dimensiunea exactă. „Ar putea avea între 5 și 42 de metri în diametru, fiind posibil mai mare decât asteroidul care a intrat în atmosfera Pământului deasupra orașului Celiabinsk, Rusia, în 2013,” a explicat Carlos de la Fuente Marcos, cercetător la Universitatea Complutense din Madrid și autorul principal al studiului.
Comparația cu impactul Celiabinsk
Pentru a înțelege potențialul acestui asteroid, trebuie să luăm în considerare incidentul din 2013, când un asteroid de 17-20 de metri a explodat în atmosferă deasupra Celiabinsk, Rusia, eliberând o energie echivalentă cu de 20 până la 30 de ori mai mare decât cea a bombei atomice de la Hiroshima. Deși a fost un eveniment spectaculos, cu o strălucire mai intensă decât cea a Soarelui, asteroidul 2024 PT5 nu prezintă aceleași riscuri. El va orbita la o distanță sigură de 4,2 milioane de kilometri (aproximativ 2,6 milioane de mile) față de Pământ, adică de zece ori distanța dintre Pământ și Lună.
Cum devine un asteroid „mini-lună”
Fenomenul mini-lunilor se manifestă în două forme distincte. Un „mini-lună” de lungă durată, numit orbitor temporar capturat, este un asteroid care poate completa una sau mai multe revoluții în jurul Pământului, uneori timp de câțiva ani. Pe de altă parte, o „mini-lună” pe termen scurt, precum asteroidul 2024 PT5, rămâne pe orbita planetei pentru doar câteva zile, săptămâni sau luni, fără a finaliza o rotație completă.
Asteroizii care devin „mini-luni” trebuie să îndeplinească criterii foarte stricte. În primul rând, trebuie să se apropie de Pământ cu o viteză mică și pe o traiectorie adecvată pentru a fi capturați de gravitația planetei noastre. „Pentru a deveni un mini-lună, un corp trebuie să se apropie lent și la o distanță foarte mică de Pământ”, explică de la Fuente Marcos. Asteroizii care se apropie de Pământ cu viteze prea mari sau din unghiuri nepotrivite nu pot fi capturați.
Cazuri anterioare de „mini-luni”
Un alt exemplu recent este asteroidul 2020 CD3, descoperit în februarie 2020. Deși a fost detectat doar la acel moment, cercetările ulterioare au arătat că orbita Pământului de câțiva ani înainte de a fi observat. Asteroidul 2020 CD3 a fost un exemplu de captură pe termen lung, în timp ce asteroidul 2024 PT5 reprezintă o captură de scurtă durată, un eveniment relativ frecvent, care apare de câteva ori pe deceniu.
Asteroizii care devin „mini-luni” nu sunt legați de masa sau dimensiunea lor, ci de viteza și direcția în care se apropie de Pământ. „Aproape toți asteroizii care se apropie de Pământ vin cu o viteză prea mare sau din unghiuri greșite pentru a fi capturați,” spune Robert Jedicke, specialist în corpuri ale sistemului solar la Institutul de Astronomie al Universității din Hawaii. Însă, în unele cazuri, traiectoria și viteza se aliniază perfect pentru a permite capturarea temporară a unui asteroid.
Originea asteroidului 2024 PT5
2024 PT5 provine din centura de asteroizi Arjuna, o regiune populată de mici asteroizi cu orbite similare celei a Pământului în jurul Soarelui. Conform lui Jedicke, există probabil un asteroid de dimensiunea unui aparat de spălat vase în sistemul Pământ-Lună în orice moment, însă majoritatea acestor corpuri trec neobservate din cauza dimensiunilor lor mici. Totuși, 2024 PT5, cu un diametru estimat de aproximativ 10 metri, ar putea fi cel mai mare obiect capturat descoperit până în prezent.
Asteroizii „mini-luni” nu provin exclusiv din centura Arjuna. Ei pot proveni și din centura principală de asteroizi dintre Marte și Jupiter sau pot fi fragmente desprinse de pe suprafața Lunii în urma impacturilor cu asteroizi. Studii ulterioare privind originea acestor corpuri ar putea oferi informații valoroase despre formarea craterelor și despre modul în care materialul lunar este ejectat.
Viitoarele vizite ale asteroidului 2024 PT5
Carlos de la Fuente Marcos și colegii săi intenționează să continue observarea asteroidului 2024 PT5 cu telescoape performante, precum Gran Telescopio Canarias și Two-Meter Twin Telescope din Insulele Canare, Spania. Deși acest asteroid nu va putea fi văzut cu echipamente de amatori, datele colectate vor oferi informații suplimentare despre orbita sa.
După 56,6 zile petrecute ca „mini-lună”, asteroidul va fi atras înapoi pe orbita sa heliocentrică de gravitația solară. Cu toate acestea, 2024 PT5 va reveni pentru un alt survol apropiat al Pământului pe 9 ianuarie 2025, la o distanță de 1,7 milioane de kilometri. De asemenea, se estimează că va deveni din nou „mini-lună” pentru scurte perioade în 2055 și 2084.
Astfel de fenomene demonstrează complexitatea dinamicii gravitaționale din sistemul nostru solar și oferă oportunități unice de a studia asteroizii care interacționează cu planeta noastră.