Pajişti cu o valoare deosebită, identificate în Sălaj

Pajişti cu diversitate extraordinar de bogată de specii, ce fac parte din categoria pajiştilor transilvane ce figurează pe primul loc în lume ca biodiversitate, au fost identificate de specialiştii Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou în zona Văii Almaşului din Sălaj, zonă în care ar trebui creată, în opinia acestora, o rezervaţie naturală care să asigure conservarea lor.

„E o floră foarte diversă şi avem şi un proiect pe partea de identificare genetică a speciilor din zona Jebucu, Sfăraş, unde e o floră deosebită şi ar merita creată o rezervaţie naturală acolo, poate pe toată zona de versant drept a văii Almaşului. Zona Jebucului e una de gipsuri, unde cresc nişte specii gipsofile deosebite care nu se găsesc în alte zone, dar pajiştile din zona aceea au o diversitate extraordinar de bogată; pajiştile transilvane sunt pe primul loc în lume ca şi biodiversitate, cum sunt şi acelea din zona menţionată, care sunt cosite, nu păşunate. S-a publicat recent, la nivel internaţional, un top din acesta al ecosistemelor cu cea mai mare biodiversitate. La zona de pajişti, cele transilvane figurează pe primul loc în lume ca biodiversitate, ca număr de specii. E un lucru deosebit şi ar merita protejat tipul acesta de pajişti”, a declarat joi.

Potrivit acestuia, pajiştile de acest tip, ce conţin sute de specii ierboase, trebuie menţinute sub formă de fâneaţă, cosite manual, cu interdicţia de a fi păşunate.

„Ele nu trebuie neatinse, pentru că atunci ele se distrug. Ele sunt menţinute sub formă de fâneaţă. Diversitatea cea mai mare este pe pajiştile cosite. Păşunatul nu e un lucru bun pentru că se distrug anumite specii, care au nevoie să facă seminţe, dar la cele cosite au o biodiversitate care nu se găseşte nicăieri în lume. Sunt între 300-400 de specii ierboase, flori de toate tipurile, păiuşuri, ceea ce e foarte mult. Aş vrea să propunem la Agenţia de Protecţie a Mediului Sălaj crearea unei astfel de zone de arie protejată, care să includă şi gipsurile de la Șfăraş, Jebucu şi să se întindă pe tot versantul drept al Văii Almaşului”, a subliniat Cosmin Sicora.

În judeţul Sălaj, până în prezent, au fost declarate prin acte normative un număr de 15 arii naturale protejate de interes naţional totalizând o suprafaţă totală de 484 de ha.

Pajişti precum cele din Sălaj au fost deja identificate în mai mute zone din Transilvania, printre cele mai mediatizate fiind cele din zona Viscri, un susţinător al conservării lor fiind chiar prinţul Charles şi botanistul Casei Regale, John Akeroyd.

„Sunt aceste minunate pajişti pline de flori de câmp, alături de păsări şi animale care au dispărut în alte părţi din Europa, dar aici trăiesc pe terenurile agricole, în armonie. (…) Când am venit prima dată acum 14 ani, nu îmi venea să cred cât de bogată era varietatea plantelor. N-am mai văzut aşa ceva. Mai era ceva în Polonia, dar doar zone mici. Aici pot să mă plimb câteva ore prin sălbăticie şi zone pline de plante, prin peisaje care se schimbă constant şi pot să văd sute de plante diferite într-o singură zi. Nu pot face aşa ceva în Anglia. România e mai bogată. (…) Sunt câteva plante unice şi unele care sunt rare în Europa. Aceste plante erau şi în Europa de Vest, dar au dispărut de pe arii imense”, declara în 2014 cunoscutul botanist britanic. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata