Parlamentul European a adoptat miercuri, 16 iunie, la Strasbourg, două rezoluţii ce arată că reformarea guvernanţei economice este necesară pentru ca UE să facă mai bine faţă posibilelor viitoare crize şi pentru a asigura implementarea strategiei Europa2020.
Membrii PE solicită introducerea unor obiective concrete în Strategia Europa2020, precum 3% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, obiective obligatorii privind emisiile CO2 şi reducerea cu 50% a sărăciei în UE.
În centrul noului model de guvernanţă economică trebuie să se afle Comisia Europeană, iar modelul trebuie să se bazeze pe o abordare de tip „sancţiuni şi recompense”, prin oferirea de stimulente economice sau penalizarea statelor membre ce nu respectă regulile.
În ceea ce priveşte strategia Europa2020, deputaţii europeni critică statele membre pentru lipsa de ambiţie şi solicită transmiterea Parlamentului de către Comisiei a unor planuri mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a iniţiativelor.
Pe de altă parte, se propune crearea unui Fond Monetar European. „Zona euro are nevoie de o guvernanţă economică mai îndrăzneaţă, iar un pilon monetar va eşua în lipsa unui pilon social şi economic”, se arată în rezoluţia privind guvernanţa economică.
Potrivit documentului, este necesară o utilizare mai extinsă a măsurilor cu caracter obligatoriu pentru a garanta reuşita noii Strategii Europa2020.
Un rol central îi revine coordonării bugetare în cadrul întregului proces de coordonare economică. Deputaţii europeni insistă pe nevoia unui nivel mai ridicat de compatibilitate şi complementaritate a bugetelor naţionale ale celor 27 de state membre şi a bugetului UE.
În domeniul educaţiei, eurodeputaţii solicita ca rata de frecventare a învăţământului secundar să fie de 100 la sută, iar rata abandonului şcolar să scadă sub zece la sută.
Deputaţii europeni regretă că în proiectul de buget al UE pentru 2011 nu se alocă suficiente fonduri programelor emblematice din cadrul Strategiei Europa 2020.
„O implicare sporită a Băncii Europene de Investiţii (BEI) şi o utilizare mai extinsă a parteneriatelor de tip public-privat (PPP) pot constitui o abordare eficace, fără însă a reprezenta o soluţie universală”, subliniază rezoluţia PE privind guvernanţa economică.
