În România, fermele de vaci sunt grav afectate de secetă şi rămâne de văzut dacă noua subvenție APIA pentru porumbul siloz, în valoare de 230 euro/ha, va ajuta fermele de vaci.
În acest sens, „Prietenii văcari, care pun cu realism pe hârtie cifrele, înțeleg perfect despre ce vorbesc… este cazul unui fermier din sudul țării care în anii grei cu secetă 2022 și 2023 a reușit să recolteze între 25 – 30t/ha porumb siloz/ha (~33% s.u.),” a scris el pe Facebook.
Ionuț Costin Lupu a adăugat că anul acesta, a recoltat 230 de hectare și restul de 150 de hectare luni, totalizând 2.300 de tone de porumb siloz, ceea ce înseamnă 10 tone pe hectar. Din această cantitate, doar aproximativ 20% au fost plante cu știuleți, astfel că fermierul a produs masă verde cu fibră adecvată doar pentru categoriile tineret și vacile înțărcate.
Directorul Asociației HolsteinRO a mai menționat că media multianuală a fermei în ultimii 10 ani este de aproximativ 42 de tone pe hectar cu un conținut de substanță uscată de aproximativ 34%. În anul 2024, asta a însemnat o pierdere de 80%, iar la un cost total de 1.100 de euro pe hectar, pierderea a depășit 880 de euro pe hectar.
Pierderi de 850 de euro pe hectar
El a adăugat că 380 de hectare de porumb siloz au înregistrat o pierdere calculată de 850 de euro pe hectar, ceea ce înseamnă un total de 335.000 de euro. Ionuț Costin Lupu a precizat că aceasta este doar pierderea imediată, iar dacă se ia în considerare costul achiziționării porumbului siloz de la fermieri din alte regiuni, unde există porumb siloz cu boabe pentru un siloz de calitate, suma ar crește cu cel puțin 25%, ajungând la 420.000 de euro.
Astfel, „Preț de cca. 7.500-8.000 ron/ha unde se estimează 37t/ha”, a menționat directorul HolsteinRO.
El a mai subliniat că situația nu este comparabilă cu cea din Ungaria, unde, anul trecut, statul a compensat costul transportului cu silozul din zonele cu producție către zonele afectate de secetă. Directorul HolsteinRO adăugat că un ajutor per hectar pentru despăgubirea secetei nu este o soluție pentru fermierii români, deoarece culturile sunt calamitate, iar în fermele de vaci pierderile sunt amplificate.
În anul 2024 culturile de porumb și de floarea soarelui sunt cele mai afectate
În contextul meteo-agricol din ţara noastră, recent, Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a estimat că 2024 va fi unul dintre cei mai secetoși ani pentru agricultură.
În avertizările specialiștilor ANM, o mare parte din țară se confruntă în prezent cu o secetă pedologică extremă.
Aşadar, Elena Mateescu a declarat că în multe regiuni ale țării se înregistrează o secetă pedologică extremă, cele mai afectate zone fiind Oltenia, Muntenia, Dobrogea, estul Moldovei, vestul Banatului și al Crișanei. Ea a menționat că porumbul și floarea-soarelui sunt culturile cele mai afectate.
Sursa: www.capital.ro