Piața gazelor naturale este în plină expansiune, dar viitorul este mai puțin promițător, pentru că vor fi preferate sursele de energie nepoluante, arată un studiu Coface lansat marți.
În 2018, la nivel european, România avea a patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz. Conform proiectului de strategie energetică a României, structura mixului de energie primară este de gaze naturale (29%), energie regenerabilă (19%), cărbune (17%) și energie nucleară (9%).
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, gazele naturale au cunoscut cea mai mare rată de creștere a consumului dintre toți combustibilii fosili, din anul 2006. Cererea de gaze naturale va continua să crească, în principal datorită creșterii cererii în Asia și în special în China, a cărei politică de “Cer Albastru” impune obiective stricte referitoare la calitatea aerului, precum și o trecere obligatorie de la cărbune la gaz.
Gazul este recunoscut ca un mijloc practic de producere a energiei datorită abundenței sale, a versatilității și a faptului că poluează mai puțin decât ceilalți combustibili fosili. În comparație cu cărbunele, gazele naturale emit cu 40% mai puțin dioxid de carbon (CO2), pulbere în suspensie (PM2,5), dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx). Gazele naturale sunt sursa de energie utilizată cel mai adesea pentru a completa sursele de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare și parcurile eoliene, care sunt adesea intermitente și necesită planuri de rezervă cu surse rapide și fiabile de energie.
Gazele naturale sunt, de asemenea, integrate în procesele industriale, în special ca materie primă pentru produsele petrochimice, datorită unuia dintre derivații săi: etanul. Gazele naturale și lichidele conexe reprezintă aproximativ 29% din totalul combustibililor fosili utilizați ca materie primă în industria chimică.
Deși gazele emit în timpul arderii mai puține particule decât petrolul sau cărbunele, acestea nu sunt în niciun caz o sursă de energie curată și nu vor reduce riscul încălzirii globale. În plus, extracția de gaze de șist este extrem de poluantă, necesitând cantități mari de apă și injecția de substanțe chimice în sol, pentru a sparge piatra. Această tehnologie de fracturare poluează totodată și apa de la robinet, amenințând accesul la apă potabilă sigură în comunitățile rurale.
În plus, energiile regenerabile devin acum mai accesibile decât gazele naturale. Conform celei mai recente analize a costului energiei (LCOE) a societății financiare internaționale Lazard, energia eoliană nesubvenționată este deja competitivă cu cea mai ieftină metodă de producere a energiei electrice din gazele naturale. Și nu trebuie uitat faptul că prețurile la gazele naturale sunt volatile, adăugând incertitudine procesului de luare a deciziilor.
În cele din urmă, utilizarea gazelor ca adjuvant al producției de energie electrică din surse de energie regenerabile este probabil în stadiul final, având în vedere progresele tehnologice realizate în domeniul stocării energiei electrice. Conform companiei de proiectare și energie Wood McKenzie, capacitatea de stocare a energiei electrice în GW/ h s-a dublat în 2018, crescând cu 140%. Producătorul de mașini Tesla testează deja un sistem de stocare a bateriilor în Australia, conectat la parcul eolian Hornsdale. Deși tehnologia este încă în fază incipientă, mulți jucători de pe piață și guverne se grăbesc să își dezvolte proprii campioni de stocare a bateriilor, cum ar fi compania suedeză Northvolt, care își propune să devină cel mai mare producător european de baterii.
Gazele naturale au încă un viitor luminos înainte, însă pe termen lung, viitorul acestora este mai mult decât amenințat, lăsând loc pentru surse de energie, care sunt mai în măsură să contribuie la salvarea planetei, conchide studiul.
