Piața imobiliară. BNR, despre preţurile locuințelor
Prețurile locuințelor din România au înregistrat o creștere de 5,5% în primele trei luni ale anului, depășind media Uniunii Europene și a zonei euro, dar situându-se sub ritmul de creștere observat în alte economii similare din regiune. În comparație, Polonia a înregistrat o creștere de 18%, Bulgaria de 16%, iar Ungaria de 7%. Potrivit lui Florin Dragu, creșterea în România a fost impulsionată în principal de segmentul locuințelor noi, unde prețurile au avansat cu aproximativ 12%, în timp ce locuințele existente au avut o creștere mai modestă, de circa 2%.
Accesibilitatea locuințelor și dinamica pieței imobiliare
În ceea ce privește accesibilitatea, prețul mediu al locuințelor noi tranzacționate în București rămâne cel mai scăzut comparativ cu alte capitale europene, situându-se la aproximativ 1.700 euro pe metru pătrat. Aceasta este semnificativ mai mică decât în orașe precum Paris, unde prețul mediu pe metru pătrat depășește 14.000 euro. Creșterea prețurilor locuințelor este determinată atât de factorii de ofertă, cum ar fi majorarea costurilor de construcție cu 10% în ultimul an, cât și de o cerere în creștere, influențată de avansul salariilor medii cu aproximativ 13%. Numărul tranzacțiilor imobiliare la nivel național a crescut cu 11% în termeni anuali.
Concentrarea tranzacțiilor și variația duratei de achiziție
Florin Dragu a menționat că aproximativ 60% dintre tranzacțiile imobiliare din România sunt concentrate în cele șase principale centre regionale, cu creșteri semnificative în București (9%), Iași (50%) și Cluj (14%). În ceea ce privește durata necesară pentru achiziționarea unei locuințe tipice, aceasta variază semnificativ la nivel regional. În București, perioada medie de achiziție este de 6-7 ani, în timp ce în Cluj, unde prețurile sunt cele mai mari din țară, această durată se extinde la 11 ani.
Accesul la credit și riscurile financiare
Accesul la credit ipotecar în România rămâne relativ facil, iar rata de deținere a locuințelor este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, cu 96% din populație deținând o locuință. Totuși, doar 2% dintre proprietari au un credit ipotecar în derulare, comparativ cu media europeană de 25%. În ultimii ani, achizițiile prin credit au crescut, ajungând la 30%, depășind media europeană.
În ceea ce privește riscul de credit, BNR observă o stabilitate, cu o rată scăzută de neperformanță a creditelor ipotecare, de 1,6%. De asemenea, riscul valutar a scăzut considerabil, cu doar 13% din credite denominate în valută, față de 72% în iunie 2015. Florin Dragu a subliniat că sectorul bancar este pregătit să sprijine dezvoltarea financiară, inclusiv tranziția către creditele “verzi”, cu o creștere a acestora de 62% în prima jumătate a anului.
În concluzie, BNR prognozează o menținere relativ constantă a probabilității de nerambursare a creditelor ipotecare în anul următor, estimată la aproximativ 0,2%.
