Înalta Curte de Casație și Justiție sesizează Curtea Constituțională în cazul Gabriela Firea vs. Traian Băsescu
Decizia instanței de a trimite cazul la Curtea Constituțională
În data de 24 iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să trimită o sesizare către Curtea Constituțională, referitoare la o excepție de neconstituționalitate ridicată de avocații senatorului PSD Gabriela Firea. Aceasta contestă decizia Parchetului General care a suspendat anchetarea președintelui Traian Băsescu pentru presupusa infracțiune de șantaj.
Instanța a admis cererea formulată de Firea, solicitând clarificări asupra aplicării articolului 312 alineatul 2 din Codul penal în contextul imunității prezidențiale. În motivarea sa, instanța face referire la articolele relevante din Constituția României.
Amânarea procesului și detalii despre plângerea inițială
Pe fondul cazului, procesul a fost amânat pentru data menționată anterior. Avocatul lui Gabriela Firea, Lucian Bolcaș, a depus pe 18 mai o plângere prin care contestă decizia Parchetului General ce viza suspendarea anchetei împotriva lui Traian Băsescu.
Bolcaș argumentează că imunitatea președintelui nu ar trebui să afecteze egalitatea cetățenilor într-un stat democratic și subliniază că interpretarea textelor constituționale trebuie realizată exclusiv de către Curtea Constituțională.
Acuzațiile aduse președintelui Băsescu
Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală împotriva președintelui Băsescu, acuzându-l de amenințare și șantaj în urma unor declarații făcute într-o emisiune televizată. Pe 18 aprilie, Parchetul General anunța deschiderea unui dosar penal; însă ancheta a fost suspendată invocându-se imunitatea prezidențială.
Firea contestase această decizie inițial dar contestația ei fusese respinsă ulterior. Procurorii au explicat că imunitatea oferită președintelui îl protejează juridic pe durata mandatului său pentru faptele comise în această perioadă.
Argumentele procurorilor privind imunitatea prezidențial
Parchetul General susține că imunitatea este esențial pentru protejarea președintelui împotriva presiunilor externe sau abuzurilor legale ce ar putea afecta exercitarea mandatului acestuia. Această protecție se limitează însă la răspunderea politică și nu exclude complet responsabilitatea juridică după încetarea mandatului.
Astfel, faptele comise în timpul exercitării funcției pot fi investigate ulterior dacă nu sunt legate direct de atribuțiile oficiale ale președintelui.
(Agenţia Naţionalã de Presã AGERPRES)
