O consecinţă neintenţionată a sancţiunilor impuse de Statele Unite şi alte ţări Rusiei, Iranului şi Venezuelei a fost scăderea costurilor cu importurile de petrol pentru rafinăriile chineze, stat care a criticat deseori astfel de sancţiuni „unilaterale”.
În acest sens, importurile la preţuri mai scăzute au majorat cantităţile achiziţionate şi marjele de profit ale rafinăriilor din China – al doilea mare consumator global de petrol – şi a facilitat exporturi rentabile ale rafinăriilor deţinute de stat de benzină şi motorină, în condiţiile în care economia se confrunta cu dificultăţi după pandemie.
De altfel, achiziţiile Chinei au reprezentat o salvare pentru veniturile autorităţilor de la Moscova, Teheran şi Caracas, ale căror economii au fost afectate de sancţiuni şi de scăderea investiţiilor.
Concret, în primele nouă luni din 2023, datele arată că importurile Chinei de ţiţei pe cale maritimă din Rusia, Iran, Venezuela au atins nivelul record de 2,765 milioane de barili pe zi (bpd).
Procentual, cele trei ţări au fost responsabile pentru un sfert din importurile statului chinez în perioada ianuarie-septembrie 2023, în creştere de la un nivel de aproximativ 21% în 2022 şi dublu faţă de nivelul de 12% în 2020.
În opinia sa, deşi economiile realizate sunt doar o fracţiune din factura de importuri petroliere a Chinei, ele sunt importante pentru rafinăriile independente „care sunt cumpărători oportunişti şi caută în mod activ chilipiruri”, a apreciat Kang Wu, analist la S&P Global Commodity Insights.
Despre această oportunitate, ministerul chinez al Afacerilor Externe nu a răspuns întrebărilor specifice adresate de Reuters, ci a repetat poziţia Beijingului împotriva sancţiunilor unilaterale. Nici autorităţile vamale chineze nu au răspuns solicitărilor de a comenta informaţiile.
Concret, în perioada ianuarie-septembrie 2023, Rusia a furnizat pe mare 1,3 milioane bpd ţiţei, iar China a importat de asemenea 800.000 bpd ţiţei rusesc de tip ESPO prin conducte. În această perioadă, livrările totale ale Rusiei au crescut cu peste 400.000 bpd faţă de anul trecut, Moscova redirecţionând exporturile petroliere din Europa în India şi China, pe fondul sancţiunilor.
Financiar, în urma importurilor de petrol rusesc, China a economisit anul acesta 4,34 miliarde de dolari, conform calculelor Reuters.
Iar, pentru importurile de petrol din Venezuela, China a economisit în medie 10 dolari pe baril, faţă de un preţ comparabil al sortimentului de ţiţei Colombian Castilla. De asemenea, statul chinez a economisit aproximativ 15 dolari pe baril pentru că a cumpărat ţiţei din Iran şi nu din Oman.
În plus, în perioada ianuarie – septembrie 2023, China a economisit aproximativ 4,2 miliarde de dolari importând o cantitate record de petrol – un milion bpd – din Iran, ţară care a oferit discounturi masive, de până la 17 dolari faţă de cotaţia barilului de ţiţei Brent.
Comparativ, barilul de ţiţei Oman a costat cu doi dolari mai mult faţă de barilul de ţiţei Brent, în primele nouă luni din 2023.
De asemenea, China a importat din Venezuela aproximativ 430,000 bpd, în perioada ianuarie-septembrie 2023, iar economiile realizate de statul chinez se ridică la 1,17 miliarde de dolari.
Aşadar, economiile din G7, Uniunea Europeană şi Australia au convenit la data de 5 decembrie 2022 să interzică firmelor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Rusia este liberă să îşi transporte şi să îşi vândă petrolul la orice preţ doreşte, cu condiţia să nu utilizeze serviciile şi navele firmelor din ţările G7 şi UE.
Sursa: www.economica.net
