România contează pe fonduri UE pentru agricultura sa „cu două viteze”

România contează pe fonduri europene şi pe schimbarea mentalităţilor în rândul populaţiei rurale pentru a-şi moderniza sectorul agricol, ce funcţionează ‘cu două viteze’, a declarat ministrul agriculturii, Mihai Dumitru, într-un interviu difuzat duminică (25 iulie 2010) de AFP.

‘Avem o agricultură cu două viteze, una europeană şi cealaltă, arhaică’, a arătat ministrul, fost expert pe lângă Comisia Europeană. Potrivit acestuia, ‘o modernizare semnificativă’ ar putea avea loc prin 2015, datorită susţinerii europene şi investiţiilor străine.
‘Fondurile europene au constituit principalul motor al dezvoltării rurale’, a adăugat ministrul. România are la dispoziţie fonduri structurale de aproape 31 de miliarde de euro până în 2013 pentru a acoperi decalajul faţă de alte ţări, îndeosebi în agricultură şi transporturi.

Însă absorbţia acestor fonduri este, până în prezent, foarte lentă, din cauza lipsei de cofinanţare, dar şi a corupţiei şi a birocraţiei excesive. Ministrul asigură că lucrurile merg totuşi în direcţia bună. ‘Am folosit până acum 1,7 miliarde de euro şi am semnat contracte pentru alte 3,1 miliarde’, a precizat el.
În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, circa 80.000 de ferme – îndeosebi de creştere a păsărilor şi porcilor – vor beneficia de 1.500 de euro pe an pentru dezvoltare.

‘Vrem să-i încurajăm pe fermieri să vadă agricultura ca pe o afacere, să renunţe la agricultura de subzistenţă şi să se asocieze, mai ales pentru a-şi vinde produsele’, a subliniat ministrul. Însă mulţi ţărani refuză acest lucru. ‘Rezistenţa este foarte puternică’, spune el, îndeosebi în zonele care au scăpat de colectivizarea forţată din anii 1950-1960.

‘În plus, în anumite regiuni, angajarea unui credit este considerată ‘ruşinoasă’. ‘ Prin urmare, micile ferme – circa 3,5 milioane – sunt majoritare. Două treimi dintre ele dispun de sub un hectar, ceea ce le împiedică să beneficieze de ajutor european. În număr de 15.000, fermele mari încep să câştige cu adevărat teren, deţinând deja 45% din suprafaţa agricolă a ţării.

‘Pe mine mă îngrijorează îmbătrânirea populaţiei rurale, ca urmare a plecării tinerilor în marile oraşe sau în Occident’, spune ministrul. În privinţa recoltei de cereale din 2010, Mihai Dumitru apreciază că că va fi ‘mai mică decât s-a prevăzut, în principal din cauza inundaţiilor’ care afectează ţara de o lună şi care s-au soldat cu pierderea a 26 de vieţi omeneşti. Considerată altădată ‘grânarul Europei’, România importă în prezent produse agroalimentare, îndeosebi carne şi fructe.

Însă situaţia promite să se îmbunătăţească: pe de-o parte, criza a determinat o scădere a puterii de cumpărare şi, prin urmare, întoarcerea la produsele locale, mai ieftine şi, pe de cealaltă parte, s-au reluat exporturile de miere, vin şi cereale.
În plus – comenteează AFP -, sărăcia care i-a făcut ani şi ani pe femieri să folosească îngrăşăminte naturale, în detrimentul celor chimice, poate deveni un atu. ‘Agricultura bio reprezintă o importantă şansă pentru Romania‘ şi, chiar dacă ponderea sa este destul de mică, ea nu încetează să crească.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata