În conformitate cu așteptările generale și invocând „incertitudinea foarte ridicată”, Banca Națională a României (BNR) a anunțat pe 4 aprilie că a menținut neschimbată rata de refinanțare la 7%, precum și coridorul de dobândă de +/-1pp.
Dinamica inflației (+15,5% an/an în februarie) arată că prețurile continuă să absoarbă efectele scumpirii energiei și a materialelor, deși „inflația CORE2 și-a încetinit creșterea ceva mai vizibil decât se anticipa”, ajungând la 15% în februarie, de la 14,6% în decembrie.
Potrivit evaluărilor actuale ale BNR, rata anuală a inflației va scădea probabil „într-un ritm mai rapid în următoarele luni”, în conformitate cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februarie 2023), sub influența unor efecte de bază considerabile și a corecțiilor în scădere ale prețurilor unor materii prime, precum și pe fondul modificărilor aduse sistemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie.
În februarie, datele privind inflația au fost, totuși, ușor dezamăgitoare. Cu toate acestea, se așteaptă efecte de bază favorabile în martie-aprilie.
Analiștii CFA intervievați în februarie și-au revizuit în scădere așteptările pentru următoarea perioadă de 12 luni, la 8,6%, de la 9,2% cu o lună înainte.
De asemenea, creșterea economică a încetinit „doar ușor” în 2022 Q4, la 1,0% QoQ de la 1,2% QoQ în trimestrul precedent, depășind astfel din nou așteptările. Creșterea economică pare să depășească din nou așteptările în T1, judecând după seriile pe termen scurt, spune banca centrală.
BNR menționează, de asemenea, unele evoluții pozitive în zona balanței externe, care se pare că au fost ajutate de intrările de transferuri din partea Uniunii Europene.
În ceea ce privește partea negativă, BNR prezintă o listă lungă de incertitudini, de la evoluțiile războiului din Ucraina până la decizia mai recentă a Opec de a reduce producția. Performanța guvernului în absorbția fondurilor UE și în operarea consolidării fiscale este văzută ca generând „incertitudini și riscuri majore”.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, care fac neclare fluxurile de capital, precum și comportamentul băncilor centrale din regiune.
Sursa – www.romania-insider.com
