Românii sunt de departe pe primul loc între cetățenii unei țări din UE care solicită cetățenia unui alt stat membru, potrivit unui studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung România.
În 2021, statele membre UE au naturalizat peste 825.000 de noi cetățeni, iar aproape 30.000 dintre aceștia au fost români. Cei mai mulți au primit cetățenia italiană, urmată de cea germană și spaniolă.
Citeste si:
Experții spun că cifra arată încrederea scăzută pe care emigranții români o au față de instituțiile statului român și față de valoarea economică și politică a cetățeniei române, după cum arată analiza Friedrich-Ebert-Stiftung România…
Statele UE au acordat aproape 90% din noile cetățenii în 2021 unor persoane din țări din afara UE, majoritatea cu situații economice sau politice dificile, cum ar fi Maroc, Siria sau Albania, care împreună reprezintă aproape 25% din noile cetățenii acordate.
România este al patrulea stat cu cel mai mare număr (29.417) de cetățeni UE27, cu un număr semnificativ mai mare de solicitanți de cetățenie europeană decât orice alt stat din UE27. Prin comparație, Polonia, o țară cu o populație de două ori mai mare decât cea a României, a avut mai puțin de jumătate din numărul de solicitanți de cetățenie a unui alt stat din UE27.
Măsurați în raport cu populația totală, cetățenii români solicită cetățenia unui alt stat al Uniunii Europene la fel de frecvent ca și cetățenii marocani și mult mai des decât cetățenii turci, state nemembre ale Uniunii Europene care au trecut prin momente politice și economice extrem de dificile în ultimii ani. În comparație, economia României a crescut peste media UE27 în ultimii ani. Și totuși, cu doar 4% din populația UE27, cetățenii români reprezintă peste 25% din cetățenii Uniunii Europene care solicită cetățenia unui alt stat membru.
Din punct de vedere juridic, cetățenia unui stat membru al UE garantează aceleași drepturi socio-economice ca și cetățenia oricărui alt stat din UE27. România este un stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și, ca atare, cetățenii români se bucură de toate drepturile prevăzute în tratate și în legislația europeană. Aceste drepturi includ libertatea de circulație și de stabilire, accesul la educație, la locuri de muncă, la servicii sociale și la asistență medicală în toate celelalte state membre ale UE. Din această perspectivă, primirea cetățeniei unui alt stat din UE27 are consecințe mai degrabă simbolice.
Cercetătorii în domeniul migrației citați de fundația germană afirmă că o astfel de acțiune demonstrează dorința cetățenilor români de a se stabili permanent într-un alt stat UE27 fără a se întoarce în România. De asemenea, arată o lipsă generală de încredere în instituțiile din țara lor de origine și în valoarea cetățeniei române în comparație cu cetățenia unui stat occidental.
În aceste condiții, este probabil ca cetățenii români să folosească dobândirea cetățeniei unui alt stat membru al UE ca o condamnare a situației din România.
Sursa – www.romania-insider.com
