Legislația europeană în domeniul achizițiilor publice trebuie să fie implementată până la 18 aprilie 2016, conform angajamentelor asumate de toate statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, Strategia națională pentru achiziții publice trebuie finalizată până la sfârșitul anului următor.
Termenul limită și consecințele întârzierii
Roxana Mînzatu, președintele Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că nerespectarea termenului de implementare a Strategiei va duce la suspendarea finanțării europene pentru toate programele operaționale din perioada 2014-2020.
Stadiul actual al legislației
Mînzatu a precizat că pachetul legislativ se află în prezent în Senat, unde a trecut prin comisiile competente și așteaptă votul în plen. Din păcate, nu se preconizează ca acesta să fie discutat înainte de finalul anului, iar sesiunea următoare este estimată să înceapă după 1 februarie. Odată ce va fi aprobat de Senat, proiectul va fi trimis Camerei Deputaților.
Provocările întâmpinate
Referitor la întârzierea intrării în vigoare a legilor propuse anterior pentru 1 ianuarie 2016, Mînzatu a explicat că procesul de avizare și aprobat al acestora s-a desfășurat rapid dar insuficient pentru respectarea termenelor dorite. Deși au fost trimise scrisori către parlamentari subliniind importanța acestor legi ca parte din strategia națională de reforme, trecerea prin Parlament s-a dovedit o provocare.
Așteptări privind aprobarea noilor reglementări
Dacă voturile vor avea loc conform planificării după februarie și dezbaterile din Camera Deputaților nu vor dura mai mult de trei săptămâni, Mînzatu estimează că noile legi ar putea fi aprobate spre sfârșitul lunii februarie. România are un angajament ferm față de Uniunea Europeană cu privire la respectarea datei limită stabilite pe 18 aprilie 2016.
Noutățile legislative propuse
Președintele ANAP a detaliat câteva dintre modificările aduse prin cele patru noi acte normative care vor reglementa achizițiile publice. Acestea includ transpunerea unor directive europene esențiale care stabilesc un cadru clar atât pentru concesiunile lucrărilor cât și pentru achizițiile clasice sau sectoriale. În plus, România va introduce o lege separată dedicată soluționării contestațiilor prin intermediul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC).
Implicarea societății civile
Pentru prima dată în istoria recentă a legislației românești privind achizițiile publice, aceste reglementări sunt supuse dezbaterii parlamentare extinse și implicării societatii civile în procesul decizional.
Reformele în Achizițiile Publice: O Nouă Viziune pentru Mediul de Afaceri
Propuneri legislative pentru îmbunătățirea procesului de achiziții
Recent, discuțiile cu parlamentarii și autoritățile contractante au scos la iveală o serie de propuneri menite să reformeze legislația achizițiilor publice din România. Reprezentanții mediului de afaceri și ai autorităților implicate în controale au exprimat nemulțumiri legate de complexitatea actuală a reglementărilor, solicitând clarificări și măsuri care să reducă riscurile de fraudă.
Nevoia unei legislații mai clare
În cadrul întâlnirilor, s-a evidențiat că firmele se simt constrânse de numeroasele controale, iar unele autorități consideră că este necesară o legislație mai detaliată. Acestea din urmă subliniază importanța identificării riscurilor potențiale în procesul contractual și a stabilirii unor mecanisme care să prevină semnarea contractelor cu risc ridicat.
Plățile directe către subcontractanți: O noutate importantă
Una dintre inovațiile propuse este posibilitatea ca autoritățile contractante să efectueze plăți directe către subcontractanți, dacă acest lucru este stipulat în contract. Această măsură are ca scop simplificarea procesului administrativ și sprijinirea companiilor locale afectate anterior de dificultățile financiare generate prin intermediari. Totuși, există temeri legate de creșterea sarcinilor administrative pentru autoritățile contractante.
Accesibilitate crescută pentru IMM-uri
Divizarea pe loturi: O soluție favorabilă micilor antreprenori
Strategia actualizată vizează facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice prin promovarea divizării contractelor pe loturi. Aceasta abordare permite IMM-urilor să participe la licitații adaptate capacităților lor financiare și tehnice. Autoritățile care aleg să nu divizeze un contract vor fi obligate legal să justifice această decizie.
Consultări prealabile cu piața: Un pas spre transparență
Un alt element inovator al noii strategii constă în organizarea consultării pieței înaintea lansării procedurilor de achiziție. Autoritatea contractantă va putea publica informații preliminare despre caietul de sarcini pe platforma SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), permițând astfel ofertanților sau experților din domeniu să contribuie cu sugestii constructive.
Schimbări în criteriile de atribuire
În ceea ce privește criteriile utilizate pentru atribuirea contractelor, președintele Agenției Naționalede Achiziții Publice a confirmat că „prețul cel mai scazut” va rămâne un factor important; totuși, noua legislație va introduce modificări menite să reflecte nevoia unei evaluări mai complexe a ofertelor primite.
Aceste reforme sunt esenţiale nu doar pentru conformitatea cu directivele europene dar şi pentru adaptarea sistemului românesc la cerinţele actualei economii globale şi nevoia societatii româneşti.
Modificări semnificative în achizițiile publice: Prețul cel mai scăzut nu va mai fi criteriu pentru serviciile intelectuale
O nouă abordare pentru serviciile de proiectare și consultanță
Într-o schimbare importantă a legislației privind achizițiile publice, autoritățile române au decis să elimine utilizarea prețului cel mai scăzut ca principal criteriu de selecție pentru servicii intelectuale, inclusiv proiectarea. Această măsură vizează îmbunătățirea calității lucrărilor executate în România, având în vedere că un raport optim între preț și calitate este esențial.
Calitatea devine prioritară
Conform noilor reglementări, evaluarea ofertelor pentru servicii precum proiectarea va trebui să ia în considerare factori de calitate. Aceasta se justifică prin numeroasele probleme întâmpinate anterior, când atribuirea contractelor pe baza celui mai mic preț a dus la realizarea unor proiecte tehnice deficitare. Proiectele prost concepute au generat caiete de sarcini slabe și lucrări necorespunzătoare, ceea ce a condus la contestații frecvente.
Roxana Mînzatu, reprezentant al autorităților competente în domeniul achizițiilor publice, a subliniat că această modificare este esențială pentru asigurarea unei execuții de calitate superioară. „Credem că eliminarea criteriului prețului cel mai scăzut din zona serviciilor intelectuale va contribui la obținerea unor lucrări de o calitate superioară”, a declarat aceasta.
Limitările modificării contractelor
Un alt aspect important al noii legislații se referă la limitările impuse modificării valorii contractelor pe parcursul derulării acestora. Toate ajustările vor trebui să fie publicate transparent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), asigurând astfel o monitorizare eficientă a evoluției costurilor.
Modificările vor fi permise doar într-un cadru strict: până la 15% din valoarea inițială pentru contractele de lucrări și 10% pentru cele referitoare la bunuri sau servicii. Aceste plafoane sunt menite să prevină abuzurile anterioare legate de invocarea unor cheltuieli imprevizibile fără justificări clare.
Impact asupra fondurilor europene
Întrebat dacă aceste reglementări se aplică și proiectelor finanțate din fonduri europene, Roxana Mînzatu nu a oferit detalii suplimentare dar s-a aratat deschis dialogului cu privire la implementarea acestor măsuri într-un mod care să sprijine absorbția eficientă a fondurilor disponibile.
Prin aceste reforme legislative, autoritățile române își propun nu doar creșterea transparenței procesului de achiziție public și reducerea riscurilor asociate cu utilizarea abuzivǎa criteriului preţului cel mai scǎzut ci şi asigurarea unei execuţii eficiente şi durabile a investițiilor publice.
Reglementări noi pentru prevenirea conflictelor de interese în achiziții publice
Mecanismele de integritate se îmbunătățesc
În cadrul discuțiilor recente, Roxana Mînzatu a subliniat că subiectul reglementării conflictelor de interese este încă deschis. Aceasta a menționat că anumite aspecte necesită norme clare, iar costurile suplimentare eligibile vor fi limitate la 15% și 10%. O noutate importantă este introducerea unei reglementări care permite modificarea fără invocarea abuzivă a cazului imprevizibil sau a forței majore.
Definirea conflictului de interese
Mînzatu a explicat că legislația actuală, elaborată în colaborare cu Comisia Europeană, vizează prevenirea și identificarea potențialelor conflicte de interese înainte ca acestea să devină probleme legale. Agenția Națională de Integritate (ANI) va implementa un sistem informatic numit ‘PREVENT’, care va include un formular electronic ce trebuie completat în documentația de atribuire. Acest formular va ajuta la identificarea relațiilor între autoritățile contractante și ofertanți, permițând ANI să emită alerte pentru remedierea situațiilor problematice.
Implementarea noii legislații
Legea asociată acestui mecanism se află în prezent în Camera Deputaților și urmează să fie adoptată în două etape: prima etapă ar putea intra în vigoare din iulie pentru fondurile europene, iar cea de-a doua din decembrie pentru bugetul național. Totuși, Mînzatu își exprimă dorința ca ambele etape să fie implementate simultan.
Abordări integrate privind achizițiile publice
Roxana Mînzatu a subliniat importanța unei abordări integrate între finanțările din bugetul național și cele europene. Peste 80% dintre achizițiile publice sunt realizate prin bugetul statului, ceea ce face inutilă distincția între cele două surse financiare.
Reformele privind contestațiile
Proiect legislativ pentru reducerea contestațiilor
Referitor la contestații, ANAP colaborează cu Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) pentru dezvoltarea unui proiect legislativ care introduce o notificare prealabilă obligatorie. Aceasta obligă companiile să notifice Autoritatea înainte de contestarea deciziilor într-o instanță sau la CNSC. Scopul acestei măsuri este reducerea numărului contestațiilor prin facilitarea unui dialog direct între părți.
Monitorizarea contestatarilor profesioniști
În ceea ce privește fenomenul „contestatarilor profesioniști”, Roxana Mînzatu afirmă că nu există dovezi clare ale acestei categorii conform discuțiilor cu CNSC-ul; totuși, autoritățile contractante observă comportamente repetitive ale unor firme care contestau frecvent rezultatele licitațiilor. ANAP intenționează să implementeze o monitorizare mai riguroasă folosind SEAP-ul (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice), astfel încât să poată identifica eventualele abuzuri sau comportamente suspecte pe piața achizițiilor publice.
Aceste inițiative legislative reflectă angajamentul autorităților române către transparență și integritate în gestionarea fondurilor publice.
Reformarea sistemului de contestare a licitațiilor: măsuri pentru o mai bună gestionare
O nouă abordare în monitorizarea contractelor publice
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) își propune să îmbunătățească modul în care sunt gestionate contestațiile legate de licitații. Sistemul actual, considerat rudimentar, permite doar o vizualizare limitată a numărului de contestații depuse și respinse, fără analize detaliate pe ofertanți sau domenii. Noul plan vizează o redimensionare a monitorizării contractelor, regiunilor și autorităților contractante, cu scopul de a genera alerte și rapoarte care să evidențieze riscurile.
Măsuri împotriva contestatarilor nejustificați
Într-un interviu recent, Roxana Mînzatu a explicat că Guvernul României a implementat în 2014 o garanție de bună conduită pentru a descuraja contestările nefondate. Aceasta prevedea ca persoanele care depun contestații să constituie o garanție proporțională cu valoarea procedurii. Totuși, reținerea automată a acestei garanții s-a dovedit parțial neconstituțională. În prezent se discută despre introducerea unui mecanism complementar prin notificări și cauțiuni.
Noua legislație preconizează introducerea unei cauțiuni ce va funcționa ca un fel de taxă plătită înaintea suspendării unei proceduri sau contracte până la soluționarea litigiului. De asemenea, se ia în considerare implementarea unei taxe de timbru pentru contestații, conform normelor europene.
Detalii despre cauțiune
Cauțiunea va fi calculată procentual din valoarea estimată a contractului dar va avea un plafon maxim stabilit pentru evitarea unor costuri excesive. Aceasta va fi restituită după soluționarea definitivă a plângerii sau încetarea efectelor suspendării procedurii.
Impactul noii legislații asupra fondurilor europene
Mînzatu subliniază că multe dintre problemele întâmpinate au fost legate de implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Noua legislație include strategia de contractare ca instrument esențial; autoritățile vor trebui să elaboreze strategii detaliate pentru fiecare achiziție publică.
Termenele minime pentru depunerea ofertelor vor fi reduse conform directivei europene; totuși, aceasta nu trebuie să conducă la graba în procesul decizional care ar putea afecta calitatea ofertelor primite. ANRMAP intenționează să emit un ghid online destinat sprijinirii autorităților în pregătirea documentației necesare achizițiilor publice.
Prin aceste măsuri legislative se urmărește nu doar eficientizarea procesului achiziției publice ci și asigurarea utilizării corecte și responsabile ale fondurilor europene disponibile.
Îmbunătățirea procesului de achiziții publice: măsuri și perspective
Oferte de calitate prin termene optimizate
Roxana Mînzatu, reprezentant al autorităților, a subliniat importanța stabilirii unor termene adecvate pentru pregătirea documentației în domeniul construcțiilor. Aceasta a menționat că timpul necesar nu ar trebui să fie minim, ci optimizat pentru a asigura oferte de calitate. Autoritatea va efectua analize proprii pentru a determina aceste termene pe sectoare specifice.
Standardizarea prețurilor în achiziții
În cadrul discuțiilor despre standardele de cost, Mînzatu a evidențiat lipsa unei baze solide care să permită compararea ofertelor. Deși Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) dispune de o bază cu prețuri referință pentru utilaje, nu există date suficiente pentru alte categorii. Monitorizarea ANAP ar putea contribui la crearea unei astfel de baze informative.
Definirea ofertelor neobișnuit de mici
Mînzatu a abordat problema ofertelor cu valori semnificativ reduse și modul în care acestea sunt reglementate prin normele actuale. Autoritățile lucrează la definirea unui procentaj sub care o ofertă poate fi considerată neobișnuit de mică, fără însă a stabili un prag fix în legislație.
Crearea unei liste cu operatori economici autorizați
Noua legislație va permite întocmirea unei liste cu operatori economici autorizați pe diverse domenii, facilitând participarea acestora la licitații fără necesitatea prezentării repetate a documentelor. Acest sistem este inspirat din modele internaționale și are scopul de a reduce povara administrativă atât pentru firme cât și pentru autorități.
Calendarul normelor aplicabile după adoptarea legilor
Referitor la implementarea noilor legi, Mînzatu a anunțat că normele vor fi finalizate concomitent cu ieșirea legilor din Parlament. Consultările publice asupra draftului sunt programate să înceapă pe 15 ianuarie 2024, iar normele trebuie publicate într-un interval maxim de 30 zile după adoptare.
Profesionalizarea personalului din achiziții publice
Un alt aspect important discutat este profesionalizarea personalului implicat în achizițiile publice. Un recensământ recent realizat printre angajații din acest domeniu va ajuta la conturarea profilului profesional al lucrătorilor și va fundamenta modificările legislative necesare introducerii funcției specifice dedicată consilierilor în achiziții publice.
Aceste măsuri vizează îmbunătățirea transparenței și eficienței procesului de achiziție publică în România, contribuind astfel la dezvoltarea infrastructurii naționale într-un mod sustenabil și responsabil.
Reformarea achizițiilor publice: noi standarde și formare profesională
Angajarea specialiștilor în achiziții publice
Primăria X va implementa un nou sistem de angajare pentru funcțiile din domeniul achizițiilor publice, care va permite selectarea consilierilor specializați, conform reglementărilor legale. Această schimbare va permite autorităților să solicite candidaților experiență relevantă în domeniu, nu doar vechime în studii. Astfel, se preconizează o evaluare mai riguroasă a competențelor profesionale și o remunerare adecvată a acestora.
Programe de formare profesională
Roxana Mînzatu a subliniat importanța pregătirii continue în acest sector. Ministerul Educației colaborează cu instituțiile de învățământ superior pentru a dezvolta un program de masterat sau postuniversitar dedicat achizițiilor publice, destinat celor care doresc să activeze în administrație. Până la implementarea acestui program, vor fi organizate cursuri de formare avansată bazate pe un ghid online ce va fi finalizat până în luna iunie. Aceste cursuri vor viza inițial autoritățile contractante cu cele mai mari valori gestionate.
Bilanțul ANAP: progrese și perspective
În ceea ce privește bilanțul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), Roxana Mînzatu a menționat că instituția este relativ nouă și că evaluările sunt împărțite între perioada ANRMAP și cea actuală. Până la mijlocul lunii decembrie 2023, au fost inițiate proceduri de aproximativ 14 miliarde euro din care contractele finalizate se ridică la 7 miliarde euro. Este important de menționat că multe dintre aceste proceduri nu sunt încă finalizate; unele contracte inițiate anul acesta urmează să fie semnate anul viitor.
Din perspectiva surselor de finanţare, aproximativ 16% din procedurile derulate provin din fonduri europene, iar restul de 84% sunt finanţate prin bugetul național. Aceasta evidențiază rolul crucial al bugetului statului ca sursă principală pentru achizițiile publice comparativ cu fondurile europene.
Aceste măsuri reflectă angajamentul autorităților către o abordare integrată care vizează stimularea eficienţei atât în utilizarea fondurilor europene cât şi a celor provenite din bugetul național.
