Sălaj: Proiect de salvare a lalelei pestriţe la Grădina Botanică Jibou

Specialiştii Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou au în derulare un proiect de salvare şi conservare a unor specii rare de plante prin multiplicarea lor „in vitro”, pe listă aflându-se actualmente laleaua pestriţă, specie rară declarată monument al naturii în ţara noastră, dar care a dispărut dintr-o rezervaţie de circa 10 hectare ce îi era dedicată în judeţul Sălaj.

„Este vorba de un proiect de conservare a plantelor momumente ale naturii periclitate. Dorim ca la noi să existe un ‘nucleu’ al plantelor respective. Dintr-o singură frunză, prin multiplicarea „in vitro” putem face mai multe plante. Anul acesta e primul în care laleaua pestriţă, plantă ce a dispărut deja din rezervaţia din lunca Văii Sălajului a înflorit la noi în curte, după ce anul trecut am plantat bulbii. Mai avem în vedere şi alte specii precum narcisele din rezervaţia de la Racâş sau o specie deosebită de orhidee”, a declarat  Cosmin Sicora, directorul CCB Jibou, instituţie în cadrul căreia funcţionează Grădina Botanică din localitate.
În cazul succesului proiectului de conservare a plantei, se va încerca ulterior o repopulare a zonei unde creştea în trecut.

Planta ce este declarată monument al naturii ar fi trebuit să fie o specie protejată în cadrul „Luncii cu lalea pestriţă — Valea Sălajului”, arie protejată de interes naţional situată în partea de sud-vest a localităţii Cehu Silvaniei.

Potrivit datelor din lucrarea „Ghidul ariilor protejate din judeţul Sălaj”, în trecut laleaua pestriţă, numită ştiinţific Fritillaria melegis, creştea pe o suprafaţă de 10 hectare, într-o fâneaţă variată sub aspect floristic. Planta a fost identificată prin anul 1960 de către o profesoară Viorica Zoicaş. În intervalul 1973-1977 densitatea era de 25-33 de exemplare pe metru pătrat.

„Cunoscută la Fersig în Maramureş, la Chieşd, în Sălaj sub numele de „ciubote”, iar în alte locuri din ţară sub numele de „bibilică” sau „căldăruşă”, laleaua pestriţă este o specie mediteraneană care preferă fâneţele umede, marginile de pădure şi de mlaştini eutrofe.

În prezent, deşi rezervaţia există teoretic din punct de vedere legal, laleau pestriţă nu mai creşte în zona respectivă, printre cauzele menţionate de ghidul respectiv fiind „inconştienţa oamenilor şi a autorităţilor”, introducerea parţială a terenului respectiv în categoria terenului arabil, efectuarea unor lucrări de drenaj şi desecare înainte de 1989, păşunatul intensiv.

Planta a fost însă semnalată în alte areale ale judeţului, care se află la aceeaşi latitudine cu fosta rezervaţie „Lunca Sălajului” de lângă Cehu Silvaniei, în zona localităţilor Bobota, Derşida sau Chieşd. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata