Sărăcia îi împinge pe ţiganii români şi bulgari să emigreze

O parte din ţigranii români şi bulgari, ale căror expulzări din Franţa au suscitat critici la nivel internaţional, se decid să emigreze pentru a scăpa de sărăcia din ţările lor – România şi Bulgaria – cele mai sărace din UE, semnalează AFP.

‘Aici suntem vagabonzi. Nu avem de lucru, nu avem nimic’, a povestit, la sosirea la Bucureşti, Gheorghe Ion, unul dintre ţiganii trimişi acasă din Franţa. După ce România a fost lovită în 2009 de una dintre cele mai grave recesiuni suportate de UE, guvernul de la Bucureşti a luat măsuri drastice de austeritate – reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar şi reducerea angajaţilor de la stat – pentru a respecta limitele de deficit impuse de FMI în schimbul unui împrumut.
Aşa că mulţi români, fie ei ţigani sau nu, şi-au încercat norocul în străinătate – unii în Spania şi Italia, alţii în Franţa.

Majoritatea romilor care decid să emigreze fac parte din comunităţi tradiţionale, foarte sărace, care locuiesc în zone rurale. Adică ‘exact acolo unde apar majoritatea problemelor’, din cauza lipsei de educaţie şi a infrastructurilor, după cum a explicat pentru France Presse directorul organizaţiei Amare Rromentza, Mihai Neacşu. Aceste comunităţi reprezintă oricum o parte infimă din rândul ţiganilor români, care ar ajunge la 530.000, potrivit unui recensământ. Potrivit organizaţiilor neguvernamentale, numărul lor ar atinge însă 2,5 milioane, consemnează agenţia franceză de presă.

În Franţa s-ar afla, potrivit estimărilor oficiale, aproximativ 15.000 de ţigani din estul Europei – o picătură într-un pahar cu apă, dacă se ia în consideraţie ponderea acestora în est: aproximativ 800.000 de romi trăiesc în Bulgaria (10% din populaţie, spun organizaţiile neguvernamentale), până la 450.000 în Serbia şi până la 520.000 în Slovacia, potrivit datelor Fondului Social European.

În ultimii cinci ani, aproximativ 50.000 de ţigani au plecat la muncă din Bulgaria, mai ales în Italia, Grecia, Spania, ori Germania, după cum arată Ilona Tomova, cercetător la Academia bulgară de ştiinţe. Numărul ţiganilor bulgari stabiliţi în Franţa este însă nesemnificativ, spune ea. Potrivit unui studiu din 2009, ţiganii suferă de respingere din partea multor bulgari, care îi califică drept ‘hoţi’ ori ‘ignoranţi’, mai notează AFP. Şi în România suferă de respingere: şapte români din zece nu vor un ţigan în familie, potrivit unui studiu din 2009.

Bucureştiul şi Sofia au pregătit programe care să le uşureze ţiganilor accesul la educaţie şi sănătate, şi prin care să lupte împotriva discriminării pe piaţa muncii – însă organizaţiile neguvernamentale cer mai multe. Aproximativ 650 de mediatori şcolari asigură în România legătura dintre şcoală şi comunitate. De asemenea, au fost formaţi 500 de profesori de limbă romani.
Cu fonduri europene, Agenţia naţională pentru romi a dezvoltat şase proiecte naţionale, de 22,2 milioane de euro, pentru asistenţă şi reinserţie. Bucureştiul recunoaşte că trebuie făcute mai multe lucruri în acest sens, însă cere şi un plan european de acţiune.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata