Tradiția Mărțișorului: O Sărbătoare a Primăverii
Mărțișorul, sărbătorit pe 1 martie, marchează începutul primăverii și este asociat cu tradiții străvechi românești. Denumirea provine din latinescul „martius”, referindu-se la luna martie.
Simbolismul Mărțișorului
Acest simbol al primăverii constă într-un șnur bicolor alb-roșu, care reprezintă trecerea de la iarnă la vară. Mărțișoarele sunt oferite femeilor și fetelor, fiind purtate agățate în piept sau legate la mână pentru câteva zile. Tradiția datează de peste 8.000 de ani și își are rădăcinile în obiceiurile agrare ale stramosilor noștri.
Originea Istorică
Cele mai vechi dovezi arheologice ale acestei sărbători au fost descoperite în Schela Cladovei, Mehedinți, unde s-au găsit pietre vopsite în alb și roșu – culori ce simbolizează regenerarea vieții. În trecut, dacii purtau mărțișoare confecționate din pietricele colorate care erau atârnate de gât.
Culoarea roșie era asociată cu viața și feminitatea, iar cea albă cu înțelepciunea masculină. Astfel, șnurul mărțișorului reflecta echilibrul dintre cele două principii.
Legendele Populare
Conform legendelor geto-dacice, Baba Dochia ar fi tors firul anului agrar pe măsură ce urca muntele cu oile sale. Această poveste subliniază legătura dintre mărțișor și ciclurile naturale ale vieții.
În unele variante ale tradiției, se menționează că inițial șnururile erau realizate din lână neagră și albă; negrul simboliza întunericul iernii iar albul lumina primaverii. Cu timpul însă culorile s-au transformat în rosu si alb prin sacrificiul unei fete legendare.
Purtarea Mărțișorului
Mărtişoarele se poartã pânã când apar semnele primãverii: cântatul cucului sau infloritul pomilor fructiferi. La finalizarea acestui ciclu natural, ele pot fi legate de un trandafir sau aruncate spre cer pentru a aduce noroc.
În diverse regiuni ale țării există variații privind modul de purtare a mărtişorului; spre exemplu, în Transilvania acesta era agățat nu doar pe haine ci şi pe porţi sau animale pentru protecție împotriva spiritelor rele.
Mărțișorul astazi
Astfel cum este celebrat astazi in România si printre aromâni – unde obiceiul începe cu o zi înainte – mārtişoru rămâne un simbol important al renaşterii şi reîntoarcerii la viaţă după perioada rece a iernii. Această tradiție continuǎ să fie apreciată nu doar local ci şi internaţional datorită influenţei culturale româneşti asupra altor popoare din Europa Centralǎ şi Sud-Estică.
