În contextul economic, instanţa respectivă, cea mai înaltă din Germania, a produs un şoc în 15 noiembrie, anulând transferul către finanţarea investiţiilor ecologice strategice şi sprijinirea industriei a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate. Guvernul de la Berlin încerca printr-un program în acest sens să valorifice un fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând totodată o reglementare naţională care plafonează strict deficitul public.
Astfel, această decizie a Curţii a fost o lovitură grea pentru executivul condus de Scholz, „o catastrofă”, apreciază AFP, observând că economia Germaniei s-au declanşat primele simptome de panică.
Încă din mandatul predecesoarei lui Scholz, Angela Merkel, Germania a decis să urmeze modelul rigorii bugetare britanice, limitând îndatorarea mai drastic decât reglementările Uniunii Europene, care prevăd o limită anuală de 3% din produsul intern brut. Aşa-numita „frână a datoriei”, înscrisă din 2009 în Constituţia germană, limitează creşterea deficitului public la 0,35% pe an, cu excepţia situaţiilor excepţionale. Acestea au fost declarate timp de trei ani, începând din 2020, ca urmare a pandemiei, apoi a războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.
În 2023, Berlinul a folosit credite dintr-un fond special destinat iniţial compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv din care Curtea Constituţională s-a opus guvernului.
Practic, Scholz a anunţat deja marţi în Parlament că la sfârşitul anului va înceta protecţia împotriva inflaţiei prin reducerea facturilor la gaze şi energie electrică pentru familii şi firme, prevăzută anterior să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curţii Constituţionale creează pentru Germania „o nouă realitate”, care „va afecta capacitatea ţării noastre de a atinge obiective importante” de investiţii în infrastructură.
Guvernul urmează să solicite o nouă excepţie de la limitarea îndatorării în 2023, revenind astfel asupra unei promisiuni. Deficitul pe anul curent va creşte cu 45 de miliarde de euro.
În acest sens, criza bugetară se transformă şi în criză politică, observă AFP. Coaliţia tripartită între social-democraţi, ecologişti şi liberali, condusă de Scholz, se confruntă cu o opinie publică negativă: cel mai recent sondaj al televiziunii ZDF arată că 60% din germani sunt nemulţumiţi de activitatea Guvernului. Cele trei formaţiuni guvernamentale mai întrunesc în prezent doar 35% din intenţiile de vot, foarte departe de o majoritate, în timp ce extrema dreaptă şi conservatorii din opoziţie avansează în preferinţele electoratului.
În ţară, Markus Soeder, liderul conservatorilor din Bavaria, a cerut luni alegeri anticipate, la fel ca şi extremiştii de stânga şi de dreapta.
În prezent, cancelarul este obligat să aplice „frâna datoriei”, pe care adversarii săi o numesc „frâna investiţiilor”, însă coaliţia guvernamentală este divizată: social-democraţii lui Scholz şi ecologiştii cer flexibilitate, în timp ce liberalii din FDP, în frunte cu ministrul de Finanţe Christian Lindner, sunt adepţii rigorii bugetare. În aceste condiţii, pare imposibil de obţinut majoritatea parlamentară de două treimi necesară pentru o reformă.
Între timp, investiţiile din Germania întârzie, iar creşterea economică este blocată. Moritz Kraemer, economist-şef al băncii LBBW, consideră că „frâna datoriei” va frâna de fapt dezvoltarea, iar finanţarea marilor cheltuieli aşteptate pentru infrastructură, apărare şi protecţia socială este posibilă doar în două feluri: prin împrumuturi suplimentare sau prin creşterea taxelor şi impozitelor.
Sursa: www.economica.net
