Incepand cu 2014, vor pune la Cluj bazele Gradinii de Seminte Traditionale Eco Ruralis. Pe un teren de 29 de ari, vor multiplica seminte traditionale, dar vor organiza si ateliere la care oricine poate participa ca sa invete practic despre gradinarit si salvarea semintelor.
La inceputul fiecarui an, inainte sa vina primavara, asociatia Eco Ruralis face o distributie larga de seminte traditionale. Pe baza catalogului se poate face o comanda, iar ei distribuie gratuit semintele, prin posta, celor care le doresc.
Nu distribuie cantitati mari de seminte, dar suficiente cat acestea sa fie multiplicate de tarani si gradinari pentru a deveni autonomi in anii urmatori. Daca e posibil, cer inapoi o cantitate mica de seminte, pentru a avea mereu un stoc de seminte disponibil pentru urmatoarea distributie anuala.
Factori ai pierderii semintelor traditionale sau eroziunea genetica:
– dezvoltarea industriei agroalimentare (inlocuirea soiurilor traditionale cu unele moderne)
– la noi – colectivizarea (1947-1989)
– globalizarea – care provoaca lipsirea consumatorilor de produse traditionale
– tendinta actuala a tinerilor de a pleca din zonele rurale face ca odata cu pierderea vechilor generatii sa se piarda si vechile obiceiuri legate de practici traditionale, plante si seminte de plante
– legislatia europeana – pentru a putea utiliza o samanta in Uniunea Europeana, trebuie ca varietatea sa fie inscrisa intr-un catalog oficial. Criteriile DUS (Distincţie, Uniformitate şi Stabilitate) la varietaţile locale, precum si costurile foarte mari de inregistrare si tratamentul chimic obligatoriu, vor declasa semintele taranesti care sunt in mod natural si istoric adaptate agriculturii ecologice. Prin extensie – interzice semintelor taranesti si varietatilor asociate sa faca obiectul schimbului intre agricultori.
– situatia financiara a majoritatii cultivatorilor de seminte traditionale
– lipsa promovarii importantei soiurilor traditionale
– schimbarile climatice, etc.
“Noi militam pentru diversificarea culturilor si a paletei de soiuri la fiecare specie. Noi avem avantajul ca mai avem tarani, din zonele necolectivizate, in care taranii si-au pastrat semintele. (…) Nu spun ca agricultura moderna trebuie sa dispara, Doamne fereste, ci pledez pentru convietuirea agriculturii moderna cu cea traditionala”, spune specialistul clujean in agrobiodiversitate, Aurel Maxim.
Pensiunile agroturistice ar putea sa devina piata de desfacere locala pentru agricultorii care folosesc seminte traditionale. “De multe ori soiurile sunt asociate cu anumite produse culinare. Cand vine neamtul, el vrea sa consume ceva specific zonei, nu ceva din putinele soiuri mondiale”, continua Maxim.
Din pacate, insa, la nivel national nu exista un registru in care sa fie inventariate soiurile existente, cum exista in alte tari. Banca de Gene de la Suceava nu inventariaza soiurile, doar le depoziteaza. In plus, lipsa banilor din cercetare adauga inca o problema agriculturii traditionale romanesti.
Aici ar fi nevoie de interventia Ministerului Agriculturii cu un program de inventariere a soiurilor autohtone vechi. Insa din cauza ca primeaza interesele firmelor care detin monopolul semintelor comercializate la nivel mondial, s-ar putea ca aceasta inventariere sa nu aiba loc niciodata din initiativa statului, ci eventual din cea a unor institutii nonguvernamentale. Atunci cand se vor gasi banii necesari si probabil voluntari care s-o faca.