O alta problema in conservarea semintelor traditionale o reprezinta si legislatia foarte stricta si costisitoare.
„Pentru a produce seminte traditionale pe care sa le si vanda, taranul trebuie sa isi inscrie varietatile intr-un catalog national. Acest lucru este imposibil pentru semintele traditionale, pentru ca trebuie sa respecte niste standarde pe care doar semintele produse de companii, mai precis hibrizii, le respecta si doar acestea pot fi introduse pe piata. In plus, procedura este foarte costisitoare, iar taranii nu si-o permit”, a declarat Bogdan Buta, reprezentant al Asociaţiei Eco Ruralis.
“Taranul trebuie sa-si inscrie varietatea, or, pentru asta, trebuie sa plateasca foarte mult. Atunci, el prefera sa mearga in continuare pe ce a facut. Mai exista teama ca marile corporatii sa ia caracteristicile respective, asa cum s-a intamplat cu ardeiul. Ei dispun de tot personalul necesar ca sa breveteze o secventa de ADN cu caracteristicile respective, iar apoi, oricine cultiva un soi cu acele caracteristici va trebui sa plateasca companiilor “drepturile de autor”. (…) Este lupta asta intre corporatii si micii producatori. Forta nu este comparabila intre cele doua. Marile corporatii avand putere finanaciara pot capacita altfel decindentii politici. Avantajul nostru pe care il avem noi exista o nisa legislative care permite aceste lucru. In felul asta credem noi ca varietatile locale vor mai rezista o vreme”, a incheiat Maxim.
Am observat ca gospodarii si gradinarii au facut chiar o pagina de Facebook numita Piata Semintelor Traditionale, unde pare ca se pun anunturi pentru schimburi de seminte. Nu stiu cat de serioasa este pagina, dar poti verifica daca te intereseaza sa schimbi varietati autohtone de seminte.
Livrarea de seminte traditionale pentru anul 2014 s-a incheiat, dar poti sa-ti planifici cultivarea de astfel de seminte pentru primavara viitoare, in cazul in care doresti acest lucru.
Legumele din seminte traditionale au dezavantajul, daca pot spune asa, ca se degradeaza mai rapid decat cele din seminte hibride si au o viata mai scurta. In schimb au calitati gustative mult mai bune. Cred ca orice om, nu doar romanii, ar prefera sa mearga la piata mai des, dar sa aiba acces la produse mai calitative.
Alaturi de abonamentul la micii producatori, salvarea semintelor traditionale este un mod excelent prin care mai putem avea acces la alimente de calitate, mai curate, cultivate fara ingrasaminte sau alte substante chimice de sinteza si care au un gust mult mai bun.
Mi se pare una dintre cele mai bune initiative luate la noi in tara in ultimii ani, mai ales ca semintele sunt furnizate gratis catre alte institutii sau persoane fizice care vor sa multiplice semintele traditionale. Acest fenomen ar putea avea implicatii majore in alimentatia noastra in viitor si ar putea ajuta atat sanatatea romanilor, cat si turismul romanesc.
Sunt mandra ca avem asemenea oameni. Este mare nevoie de ei si de exemplul lor, deoarece domeniile in care avem nevoie de astfel de initiative sunt multe.
Acestia sunt oamenii despre care aleg sa scriu si sa vorbesc, pe care ii dau exemplu si ii studiez. Ei sunt liderii, cei care fac lucrurile sa se intample si nu asteapta vremuri favorabile, sau ca statul sa modifice legi, ori sa le dea cineva ceva, ci gasesc metode prin care sa rezolve ceea ce considera necesar. Se folosesc de resursele pe care le au fara sa se lase blocati de cele pe care nu le au si astfel duc lucrurile la bun sfarsit. Ii admir cand fac astfel de lucruri pentru propria persoana si ma inclin in fata lor atunci cand ajuta intreaga societate.
Cu astfel de oameni putem spera ca vom inainta in directia buna si pe ei vreau sa-i vad lucrand si la alte proiecte de care Romania si lumea in general are nevoie.
Alina Harnisfeger