În contextul financiar, al acordului, care care se referă la o finanţare totală de 118,3 miliarde de dolari, sunt incluse un ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru efortul de război al Kievului în faţa invaziei Rusiei şi 14,1 miliarde de dolari pentru Israel, potrivit unui rezumat publicat de preşedinta Comisiei de credite a Senatului, Patty Murray.
În plus acordul mai prevede un pachet de 20,2 miliarde de dolari pentru reformele politicii migratorii, subiect de dezbatere acerbă între negociatorii republicani şi democraţi.
În afirmaţiile sale, „Am ajuns la un acord bipartizan privind securitatea naţională care include cele mai stricte şi mai corecte reforme migratorii din ultimele decenii. Îl susţin cu tărie”, a reacţionat Joe Biden într-un comunicat, îndemnând Congresul să „îl adopte rapid”.
„Trebuie adus la biroul meu ca să-l pot promulga imediat”, a adăugat el.
Însă o adoptare a acestui text este însă departe de a fi garantată, tot mai mulţi republicani din Camera Reprezentanţilor opunându-se trimiterii de noi fonduri Ucrainei.
Statele Unite, de departe principalul susţinător militar al Ucrainei, se luptă de câteva luni să valideze aceste fonduri, cerute cu insistenţă de preşedintele Joe Biden şi de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Practic, la doi ani după începerea unui război care trenează cu peste 110 miliarde de dolari deja deblocaţi de Congres, republicanii în special, au început să găsească această facturĂ ca fiind prea piperată.
De altfel, conştient de faptul că sentimentul de urgenţă a dispărut la Washington de la începutul războiului din 2022, preşedintele Biden a cerut Congresului în octombrie să combine cererea sa pentru Ucraina cu alta de ajutor pentru Israel, aliat al Statelor Unite aflat în război împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas.
În plus, preşedintele a dorit să adauge şi o reformă drastică a politicii migratorii a Statelor Unite, un subiect fierbinte din punct de vedere politic, cu atât mai mult în plin unui an electoral.
Din punct de vedere politic, pentru a fi adoptat, acest pachet financiar trebuie aprobat de Senat, unde teoretic ar urma să obţină sprijinul aleşilor ambelor partide, apoi de Camera Reprezentanţilor.
Aici lucrurile se complică. Preşedintele acesteia, „speaker”-ul Mike Johnson, un susţinător loial al lui Donald Trump, a avertizat la sfârşitul lui ianuarie că, în actualul stadiu, orice vot în camera sa privind o nouă finanţare pentru ajutorul Ucrainei, precum şi pentru întărirea frontierei cu Mexicul este „născut mort”.
În contextul războiului, încă de la începutul conflictului, Kremlinul mizează pe declinul ajutorului occidental, iar orice ezitare din partea aliaţilor Kievului, întăreşte credinţa Rusiei că pariul său va fi câştigător.
Aşadar, la sfârşitul lunii decembrie, Statele Unite au deblocat ultima tranşă de ajutor militar disponibilă pentru Ucraina.
Sursa: www.economica.net