O serie de patru documentare despre refugiații care traversează în ultimii ani România și Bulgaria în drumul lor spre țările vestice, realizate de jurnaliștii Andrei Udișteanu, Dragoș Sasu și Cristina Cileacu, au fost prezentate joi, la studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român.
„Război, traficanți, durere. Poveștile refugiaților sirieni din România”, realizat de Andrei Udișteanu în vara lui 2014, la primele semne prevestitoare ale fenomenului migrației, a prezentat o serie de mărturii despre modul cum acționează rețelele de călăuze, căile de intrare în Europa și perspectivele sumbre ale situației din Siria.
Silviu Sturza, ofițer Direcția pentru Azil și Integrare, Inspectoratul General pentru Imigrări, a arătat că în România a existat o creștere spectaculoasă a cererilor de azil comparativ cu anul 2012 când s-au înregistrat doar 269 de cereri.
Gabriela Leu, reprezentantul Înaltului Comisariat ONU pentru refugiați (UNCHR), a povestit că mare parte dintre sirieni ajung în România pe calea aerului, dar există și refugiați care aleg metode periculoase pentru ei.
„O mare parte dintre sirieni ajung pe calea aerului. Mulți dintre ei ajung însă pe jos. Ajung la granița țării noastre, unii dintre ei riscă o călătorie extrem de periculoasă, au fost câteva grupuri care au sosit chiar pe Marea Neagră în condiții deosebit de grele și de periculoase pentru viața lor”, spune Gabriela Leu, în documentar.
Documentarul „Un nou zid se ridică în Europa, pentru a ține afară teroriștii” realizat de Dragoș Sasu abordează un subiect controversat: ridicarea de garduri din sârmă ghimpată în calea refugiaților.
Dragoș Sasu prezintă în filmul său gardul înalt de peste patru metri și lung de aproape 40 de kilometri pe una dintre fâșiile de graniță dintre Bulgaria și Turcia, decizia fiind luată de guvern deoarece cele mai multe cazuri de trecere ilegală a frontierei, în perioada 2012-2013, au avut loc în acea zonă.
Nikola Petkov, președintele Agenției Bulgare de Stat pentru Refugiați, a afirmat că în Bulgaria, în primele patru luni ale anului, a existat o creștere de 90% a persoanelor care au aplicat pentru statutul de refugiat.
În „Călăuzele exodului. În lumea traficanților de refugiați” Dragoș Sasu și Liviu Brașoveanu prezintă povestea a trei călăuze, doi pakistanezi și un irakian, condamnați la închisoare în penitenciarul Rahova pentru că au îndrumat și trimis ilegal din România mai mulți refugiați.
Este redată și mărturia lui Marius Mocanu, comandant de navă al Gărzii de Coastă din România, care a reușit să intercepteze, în apropiere de Vama Veche, un pescador turcesc cu 132 de persoane la bord, dintre care 27 de copii, 21 de femei și 84 de bărbați, provenind din Siria, Afganistan, Irak, Iran și Turcia.
Ultimul documentar, „Criza refugiaților. Interviu cu psihologul celor care au pierdut totul” este un interviu realizat cu Laurent Subilia, medic și psiholog specializat în lucrul cu refugiații și victimele de război.
„Cum te porți cu oamenii care au supraviețuit ororilor unui război și umilințelor unui drum anevoios până la o destinație sigură, până în țara ta unde este pace? Cum se simt cei care au trecut de două ori prin iad? (…) Reacția europenilor în fața refugiaților este diferită. Țările din est au fost mai puțin receptive la suferințele străinilor care au venit în număr mare pe teritoriul lor. Bastoanele de cauciuc, tunurile de apa, gardurile de sârmă ghimpată și declarațiile rasiste au înlocuit ‘ospitalitatea’ altădată lăudată a popoarelor estice. Vesticii au reacționat mai organizat și cu mai multă bunăvoință”, a afirmat Laurent Subilia în documentar.
Întrebat cum ar trebui să se pregătească România pentru a putea primi refugiați, psihologul a spus că ar trebui să fie înființate „câteva centre de tratament, cu personal de calitate, care să poată asigura primirea acestora. „Aceste lucruri ar ajuta la reabilitarea și reintegrarea persoanelor în societate”, a spus Laurent Subilia.
El a precizat că Europa, care are o populație care îmbătrânește, are nevoie de acești refugiați.
„Europa are nevoie de refugiați, avem nevoie de emigranți, acum că populația îmbătrânește, avem o rată a natalității extrem de scăzută în multe țări europene și este deci nevoie de o politică de emigrare”, a mai spus medicul Laurent Subilia.
Documentarele sunt realizate în cadrul proiectului SALUT — Suntem Acasă în Locul Unde Trăim, inițiat de Fundația ICAR în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)