Singura reședință privată din București care are adăpost antiatomic, antichimic, anti orice

244

„Amenințare nucleară” sunt cuvinte pe care le credeam că le vom mai auzi doar în filme despre Războiul Rece și în povești despre vremurile în care lumea era împărțită în două, iar oamenii se temeau de moarte unii de ceilalți.

Deodată, „amenințare nucleară” sunt cuvinte din prezentul definit de războiul din Ucraina și sunt aduse în prezent de Vladimir Putin.

Au fost decenii în care milioane de oameni s-au temut de un atac nuclear. Se temeau, în egală măsură, oameni obișnuiți, miliardarii planetei, liderii democrați și dictatorii.

Printre cei din urmă, Nicolae Ceaușescu care avea buncărul său antiatomic din București, care există și azi,

Astăzi, Elena și Nicolae Ceauşescu s-ar simți foarte singuri în toată hardughia, că luminile sunt stinse. Noaptea, acolo trebuie să fie înfricoșător cu toate mobilele alea vechi, cu toate pozele lor și-ale copiilor lor (doi sunt morți, Nicu și cu Zoia) făcute în casă, de Crăciun, lîngă pom. Horror cu marmură de Rușchița, perdele de Pașcani, lambriuri din nuc, cristale de Mediaș, covoare de Cisnădie, toate oboselile demodate.

 Timpul s-a oprit în Vila din Primăverii în dimineața zilei de 21 decembrie 1989, când Elena și Nicolae Ceaușescu au plecat nervoși, precipitați și supărați la ultimul miting. Noaptea de 21 spre 22 au petrecut-o în CC, seara au cinat pentru ultima dată cu Zoia și cu Valentin, Nicu era la Sibiu. De atunci, casa nu a mai fost a lor. Toți au spus că Ceaușescu trăia în mare lux, dar pe bune, ce bogătan din zilele noastre s-ar lauda cu covoare de Cisnădie și perdele de Pașcani? Ceaușescu avea desigur mult spațiu și mult kitch.

Palat cu 80 de camere, piscină, cinema și adăpost antiatomic

Palatul are 80 de camere plus alte vreo 70 de încăperi la subsol.  Un pic de acces la viață privată a celor care au dus România “pe cele mai înalte culmi ale progesului și civilizației”, adică direct în foame, frig și frică. Să vadă cum le pozează baia poleită cu aur, hainele, pijamalele.

Din 15.000 de mp cît avea curtea Ceaușeștilor, acum mai are 4.500 de mp

În primul rînd, că lîngă curtea lor (în anul 1989 de 15.000 de mp, în 2021 de 4.500 de mp) s-a înălțat un bloc. Un bloculeț dichisit, nou nouț, asta înseamnă că priveliștea de pe terasele Palatului Primăverii le va fi obturată de o investiție imobiliară de succes în cartierul nomenclaturii. În plus, vor vedea că au vecini noi pe laterala de sud a reședinței lor: ambasada Kuweitului și-a făcut sediu gard în gard cu soții Ceaușescu, două etaje plus alte trei retrase. Un model de arhitectură islamică integrat în arhitectura modernistă a cartierului. “Musharabia este o ornamentație tradițională a arhitecturii islamice. Perforațiile liniare imită stilul scrierii arabe și vazută de departe, ele apar ca rândurile unei cărți musulmame”. (Anual de arhitectură). Ceva frumos, gard în gard cu Palatul din Cartierul Interzis.

 În decembrie 1989, bucureștenii au dat năvală în Palatul lui Ceaușescu și au plecat cu souveniruri

Acum s-au schimbat multe lucruri în casă. Mobilele au fost mutate, iar multe dintre obiectele lor au dispărut. După fuga soților Ceaausescu, în ziua de 22 decembrie 1989, Direcția a V-a de Securitate a abandonat obiectivul „Primăverii 50″ pe care l-a păzit cu strășnicie timp de 24 de ani. Revoluționarii și „oamenii de bine” au invadat resedința și și-au luat “suveniruri” cît au putut. Nu a existat un inventar al bunurilor soților Ceaușescu. Ginerele lor, prof. Mircea Oprean, soțul Zoei Ceaușescu susține că din casă s-a furat masiv. Mircea Oprean a locuit cu Zoia în Palatul Ceaușescu, alături de socri și de cumnați.

Cartierul Primăverii, cartierul interzis cetățenilor de rând

Nimeni nu avea voie să treacă prin fața reședinței Ceaușescu. Cartierul și-a cîștigat renumele în anii 50, în timpul lui Gheorghiu Dej, cel care a hotărît ca demnitarii comuniști să se mute în vilele confiscate de la “burghezo-moșierime”. Nomenclaturiștii puteau fi astfel ținuți mai ușor sub observație. Bucureștenii nici măcar nu aveau voie să se plimbe pe străzile din Primăverii. După 1990, unii birocrați și-au pierdut vilele de lux, iar în locul lor s-au mutat noii demnitari ai tranziției.

În opinia sa, “Paranoia lui Ceaușescu și dorința acestuia de a se izola au făcut ca, la jumătatea anilor 80, cartierul Primăverii să devină o zona interzisă traficului. Zona de securitate ajunsese până la Calea Floreasca, traficul fiind deviat pe strada Barbu Văcărescu. După 1990, când numeroase case au fost retrocedate, în cartier au reușit să intre și oamenii de afaceri de succes, alternînd astfel ecuația de partid PCR-PSD”, Lavinia Betea, “Povești neștiute din cartierul celor cinci șefi de stat”.

Vila a fost construită la mijlocul anilor ’60 și a fost mărită de Ceaușescu în anii 1970-1972. Arată decent, la prima vedere nu-ți dai seama cît este de spațioasă. Are volume echilibrate și un decor interior luxos realizat de arhitecții Robert Woll și Agrippa Popescu. Aici au locuit soții Ceaușescu și cei trei copii ai lor. Fiecare odraslă avea un apartament privat, cu terasă. Apartamentul lui Nicu este decorat în stil englezesc, Zoia a preferat stilul Ludovic al XV-lea, iar Valentin Ceaușescu stilul renascentist.

O tablă de șah avea pioni sculptati care înfățișează chipuri de țărani. Creație sută la sută românească. Ceaușescu juca șah cu ofițerii de securitate care-l păzeau și dădea atacul la Rege și la Regină cu țăranii-pioni. La etaj, fantomele foștilor locatari pot să vadă cu satisfacție că au rămas tapiseriile, covoarele persane din mătase primite în dar de la Șahul Iranului, candelabrele din cristal de Bohemia și Bacarrat, sticlă de Murano, vasele din porțelan de Sevres și Delft, Rosenthal și Meissen. În biroul lui Ceaușescu s-au păstrat lambriurile sculptate în lemn de nuc sau de mahon.

 Ce frumos mai era «La Cuci». Pergola de lemn de stejar a fost restaurată că era foarte degradată, o echipa de 12 muncitori conduși de ebenistul Irinel Gheorghe au restaurat pergola și parchetul făcut din mahon, stejar, arțar și cireș”, descrie Lavinia Petea.

În plus,”Palatul are şi o cramă, deși proprietarii nu erau băutori, o saună, o frizerie, o piscină de 70 de mp cu mozaicuri superbe realizate manual de prof Olga Porumbaru și prof. Florin Pârvulescu, un pian de decor la care nu a cîntat nimeni niciodată, o sală de cinema în care familia se uită la filme americane, iar de curînd chiar și Samuel Jackson  a filmat în reședința devenită între timp platou de filmare.  Mi-au plăcut și televizorul color fabricat în Olanda, pijamalele și canapelele din dormitorul nupțial pe care se odihneau labradorii Corbu și Sarona. Nimeni nu știe ce s-a întîmplat cu cei doi cîini după decembrie 1989, unii spun că au murit după ce au fugit pe străzi. Mai există și tablouri semnate de Octav Băncilă, Dumitru Ghiață, Rudolf Cumpăna, George Baron Lowendal, scrie aceasta.

Buncăr anti-atomic cu tablou din coarne de cerb și jilțuri sculptate

Astăzi, „Dacă plătiți 200 de lei puteți intră și în buncărul pregătit pentru un atac nuclear sau chimic. Se află la zece metri sub pămînt, iar intrarea se face pe 17 trepte de marmură albă care au ca balustradă un cordon roșu. Intrați printr-o ușa metalică masivă, închisă ermetic. Deasupra tavanului au turnat mult, mult beton. În buncăr există o masă din lemn masiv înconjurată de opt jilțuri sculptate , primite cadou, un tablou realizat din coarne de cerb și un strung de mare precizie construit în Bulgaria. Adăpostul s-a ridicat în mare secret și ghidul muzeului spune că are legătură cu un alt tunel secret care ar avea ieșire spre zona lacului Floreasca. Cât despre fantome, nu există fantome, normal. Există doar Palatul umor batrâni penibili care s-au crezut semi-zei”, încheie aceasta descrierea.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News


Sursa: Digi24.ro