Subiecte despre fascism, Mussolini şi momentul 1848, la bacalaureat

Candidaţii la proba scrisă la istorie a examenului de bacalaureat au avut de rezolvat miercuri cerinţe legate de fascism şi Mussolini, dar şi de momentul 1848 şi istoria modernă a României.

La primul subiect, absolvenţilor de liceu li s-au dat două texte: „România 1774-1866” de Keith Hitchins, în care apăreau paragrafe din Proclamaţia de la Islaz şi „un text din istoria modernă a României”, de Gheorghe Platon.

Absolvenţii de liceu au avut de prezentat programul politic din Ţara Românească de la 1848, acţiunea prin care România a pus Europa în faţa faptului împlinit. De asemenea, au avut de precizat două acţiuni la care au participat românii în relaţiile internaţionale ale secolului al XX-lea pentru realizarea României Mari şi de argumentat printr-un fapt istoric relevant afirmaţia conform căreia statul român s-a implicat în relaţiile internaţionale din secolul al XIX-lea.

La cel de-al doilea subiect, candidaţilor li s-au dat două texte: „Dictatori nemiloşi”, de C. Misquitta şi „Mussolini şi fascismul”, de P. Guichonnet.

Candidaţii au trebuit să precizeze la acest al doilea subiect sloganul împotriva căruia s-a manifestat fascismul, să precizeze informaţia referitoare la codurile de legi, să menţioneze un spaţiu istoric şi un conducător politic, să reprezinte un punct de vedere la practicile fasciste susţinute cu explicaţii din text şi un punct de vedere referitor la relaţiile dintre puterea executivă şi cea legislativă.

Totodată, absolvenţii au trebuit să menţioneze două trăsături ale democraţiei în spaţiul european în prima jumătate a secolului XX şi să reprezinte o practică politică specifică democraţiei în Europa în a doua jumătate a secolului XX.

La ultimul subiect, candidaţii au avut de realizat un eseu de aproximativ două pagini despre diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începutul modernităţii în spaţiul românesc.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata