Tănăsescu: În 10 ani nu vom mai putea plăti pensiile, dacă nu reformăm sistemul

Oamenii care au muncit si au contribuit trebuie sa-si primeasca regulat, in mod decent, pensiile, dar daca sistemele de salarizare si de pensii nu vor fi reformate, peste zece ani intr-adevar nu vor mai putea fi platite pensiile, a declarat miercuri (28 octombrie 2009) la postul public de radio, Mihai Tanasescu, reprezentantul României la FMI si fost ministru al Finantelor.

O problema de fond este cea sustenabilitatii sistemului de pensii pe termen lung pentru ca, dupa cum o arata statisticile, populatia scade, numarul contribuabililor la sistemul de pensii si la bugetul de stat se diminueaza, iar cel al pensionarilor creste, a explicat Mihai Tanasescu.
El a aratat ca, in momentul de fata, toate cheltuielile cu salariile in sistemul public au ajuns la aproape 10% din averea nationala – este o situatie neintâlnita nicaieri in lume.
Tanasescu a mai spus ca, anul trecut, Bulgaria a avut un surplus bugetar de aproape 2% din PIB, in timp ce România a incheiat anul 2009 cu un deficit de 5,3%.

“Puteam fi si noi pe plus, iar astazi, toate acele greseli facute in timp trebuie corectate, chiar daca o asemenea corectie va fi dureroasa, pentru ca altfel nu vom putea rezista”. Dupa parererea sa, acum este absolut necesara “o restructurare a cheltuielilor publice, o revizuire a lor, in sensul reorientarii lor catre segmente producatoare de valoare valoare adaugata – investitii pub lice in infrastructura rutiera, in sanatate, in educatie”.

“Acestea sunt destinatiile corecte, iar banul public va fi astfel folosit in cresterea economica”, a subliniat reprezentantul României la FMI. În continuare, Mihai Tanasescu a apreciat ca situatia actuala este urmare “a unui tip de politica, implementat dupa anul 2004. Din moment ce aceasta criza economica ne-a prins pe un tip de politici publice prociclice, deci in afara modului normal de actiune, este clar ca trebuie sa repari, sa corectezi.

Probabil se vor gasi solutii pentru toti acei oameni care ar putea sa sufere, dar daca nu se vor gasi, vor trebui luate alte masuri de diminuare a cheltuielilor publice pe alte segmente, de pilda, ar putea fi diminuate investitiile, ceea ce nu este de dorit”.
Fostul ministru de Finante a precizat ca actualele discutii purtate de FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala cu reprezentantii guvernului român, partide politice, societatea civila, patronate si sindicate, cu seful statului dar si cu candidatii la presedintie, urmaresc obtinerea unui angajament din partea României ca toate promisiunile luate fata de finantatori (FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si alte institutii financiare internationale) vor fi respectate.

Miercuri au inceput la Bucuresti discutiile intre autoritatile române si misiunile FMI, Bancii Mondiale si Comis iei Europene, in vederea stabilirii conditiilor in care vor fi acordate României sumele prevazute in documente semnate anterior. Daca negocierile de la Bucuresti se vor incheia cu succes, România va primi, anul acesta, 1,5 miliarde de euro de la FMI, 360 de milioane de euro de la Banca Mondiala si un miliard de euro de la Comisia Europeana.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata